Please ensure Javascript is enabled for purposes of website accessibility
Folosim cookie-uri | We use cookies
Cookie-urile ne permit să vă oferim online serviciile noastre. Pentru a vă bucura de toate facilitățile website-ului este necesar să le acceptați.
×

Despre

de  August Strindberg

Două femei se întâlnesc, ca din întâmplare, în ajunul Crăciunului, într-un local elegant, gol. De la început, relaţia dintre cele două, actriţe, foste colege şi chiar prietene într-o vreme este încordată, iar treptat, monologând, Soţia realizează că cea din faţa ei este de fapt, amanta soţului său. Revolta care o cuprinde pentru că nu a înţeles mai repede cu cine o înşeală soţul este dublată de frustrarea a fi trebuit să facă ani la rând tot ce îi plăcea rivalei sale (să îşi boteze copilul Eskil, ca pe taăl acesteia, să bea băuturile ei preferate şi să se îmbrace în stilul ei). După ce îşi descarcă energiile negative asupra amantei care tace, surâzând, soţia pleacă aparent triumfătoare acasă, unde o aşteaptă soţul şi copiii, iar amanta rămâne singură şi tristă.

de  Alexandr Ghelman
Traducerea:  Tudor Steriade

„Într-un parc… pe o bancă” poate fi considerată o poveste de dragoste originală şi modernă, între doi oameni ale căror destine se întâlnesc, aparent întâmplător, într-un parc, pe o bancă. Piesa se constituie ca o succesiune de confesiuni, un joc al măştilor prin care cei doi încearcă să stabilească o comuniune, explorează căi de înţelegere, de legături profunde. Dialogul lor este o meditaţie despre singurătate, dragoste şi viaţă, marcată însă de neputinţă, violenţă şi de lipsa de speranţă.

Distribuţia:

Ea: Mirela Niţă Lupu
El:  Sebastian Lupu 

Regia artistică:  Ion Mâinea

Data premierei:  20.10.2006.

 

de  Sergi Belbel
Traducerea:  Delia Prodan

Acţiunea piesei „După ploaie” se desfăşoară pe terasa unui zgârie nori de 49 de etaje, sediul mai multor firme. Pretextul întâlnirii personajelor, în acest loc special, este interdicţia de a fuma în interiorul clădirii. Tearasa este, astfel, locul secret în care, de la secretare la şefi, toţi vin pe ascuns pentru a sfida interdicţiile şi pentru a fuma ţigara sfântă. Plasând personajele sub semnul pericolului permanent, Sergi Belbel dezvăluie toate micimile care există în relaţiile umane, în mod special în situaţii de putere, dificultatea de a comunica, singurătatea fiecăruia. De aceea, terasa devine, progresiv, un loc al proiecţiilor. Visele de crimă sau suicid se succed scenelor de flirt. Doar ploaia, care nu a mai cazut de doi ani, va elibera personajele de propria lor uscăciune, absenţă a sensibilităţii sau a inimii. O furtuna izbucneşte în final, ritmul se accelerează, între tunete şi fulgere, pasiunile se dezlănţuie într-un happy-end, câtuşi de puţin realist.

de Leonid Andreev
Traducerea:  Mircea Ştefănescu şi Ludmila Vidraşcu

„Cel care primeşte palme” este probabil cea mai cunoscută şi mai jucată piesă a lui Leonid Andreev, a cărei acţiune, plasată în lumea circului, evocă un spaţiu magic, în care totul este posibil, o lume fascinantă, dominată de pasiuni puternice, de sentimente contradictorii. Personajul central, „Cel care primeşte palme”, supranumit Cel, caută să îşi ascundă adevărata identitate sub o mască de clovn, dovedind că circul este în egală măsură un loc de refugiu. Cel devine admirat de public şi de colegi şi se îndrăgosteşte de Consuella, călăreaţă la circ. Aceasta e fiica unui conte care doreşte să o mărite cu un baron bătrân şi bogat, astfel încât la final, Cel o otrăveşte pentru a o scuti de nefericirea de a trăi alături de baronul respectiv. Emoţia transmisă de spectacol este sporită de momentele dansante şi de efectele de scenă, conferind piesei un ritm alert, un dinamism şi o intensitate de neuitat.

după o idee de Ray Cooney, Regia artistică: Daniel Vulcu

O savuroasă comedie a încurcăturilor, „Şi miniştrii calcă strâmb” desfăşoară într-un ritm dramatic extrem de susţinut o sumedenie de probleme care rezultă din aventurile amoroase ale personajelor principale. Un ministru, mâna dreaptă a premierului întârzie de la o şedinţă de guvern în care se va discuta bugetul, pentru o aventură cu secretara opoziţiei, într-o cameră de hotel. Apariţiile succesive ale soţiei ministrului, ale secretarului, ale soţului amantei, ale infirmierei, revenirile chelnerului şi ale directorului hotelului înnebuniţi de agitaţia şi gesturile echivoce ale locuitorilor camerei, culminează cu apariţia unui Mort care nu este atât de ţeapăn pe cât pare. Evenimentele capătă dimensiuni tragi-comice, râsul ne pufneşte la aproape fiecare replică, iar în final asistăm chiar şi la o nuntă desfăşurată în registrul burlesc cel mai desăvârşit.

de  Matei Vişniec

Într-o sală de aşteptare, în care nu ştim ce se aşteaptă, trei oameni încearcă să facă faţă lipsei de ocupaţie, plictiselii şi trecerii timpului. Cel de-al patrulea cântă la violoncel, impertubabil, fără oprire. Dacă la început, muzica sa stârneşte interesul celorlalţi, acesta se transformă treptat în indiferenţă, apoi chiar în exasperare, în refuzul de a-l mai asculta pe cântăreţul necunoscut şi învăluit de mister. În cele din urmă, instrumentistul va fi evacuat, prin forţă, lăsând în urma sa violoncelul, stingher şi inutil. De aici se naşte laitmotivul care va da şi titlul piesei: „Şi cu violoncelul ce facem?” enunţat aproape obsesiv spre final. Dacă la un prim nivel, este abordată tema incompatibilităţii între artă şi obtuzitatea unor indivizi, la un alt nivel, derivat din teatrul absurdului, piesa poate fi interpretată ca metafora instalării unei stări simptomatice pentru omul contemporan.

de  Slawomir Mrožek
Traducerea:  Stan Velea

Acţiunea piesei „Strip-tease” se petrece într-un spaţiu roşu ca focul, închis ermetic, care se va dovedi a fi anticamera morţii, unde doi bărbaţi îmbrăcaţi şi echipaţi identic, aşteaptă pentru trece „dincolo”. Domnul 1 şi Domnul 2 se comportă şi gândesc diferit, problematizează, îşi pun întrebări fără răspunsuri, însă în esenţă, concluzia ce se degajă din spectacol este aceeaşi: pe măsură ce se apropie momentul trecerii, oamenii devin tot mai goi sufleteşte, iar spiritul se purifică. Anihilarea personalităţilor, a identităţilor este sugerată dezbrăcarea lor de către „Marea târfă”, îmbrăcată în desuuri elegante. Destinul celor doi este decis atunci când ei sunt dezbrăcaţi de trup, ca de o haină.

Soap opera după piesa omonimă a lui William Shakespeare

Versiunea scenică:  Victor Ioan Frunză, Marian Popescu şi Victoria Balint, după:  Nevestele vesele din Windsor (traducerea:  Vlaicu Bârna), Nevestele vesele din Windsor (traducerea:  Dragoş Protopopescu), Nevestele vesele din Windsor (traducerea:  Marian Popescu) şi fragmente din Henric IV (partea I: traducerea:  Dan Duţescu)

Spectacolul reprezintă o compilaţie a mai multor variante ale piesei, incluzând şi fragmente din „Henric al IV-lea” şi aduce în contemporaneitate acţiunea şi umorul viu al textului shakespearian. Muzica este interpretată de o orchestră live, rock, pe scenă, cu piese compuse de Tibor Cári, în stiluri diverse, de la rock la hip-hop. Spectacolul are şi o imagine specială, realizată de şi inspirată de cultura străzii, cu jocuri de lumini, efecte pirotehnice şi un dinamism specific, asigurat de prezenţa în scenă a aproape cincizeci de oameni. Piesa demonstrează că, după cum afirmă David Thacker, indiferent de epocă, „actorii sunt acolo (pe scenă) pentru a arăta lumii cum arată cu adevărat timpurile pe care le trăieşte.” În 2006, spectacolul „Nevestele vesele din Windsor” a beneficiat de două nominalizări la premiile Uniter: Victor Ioan Frunză pentru regie şi Richard Balint pentru „Cel mai bun rol secundar”.

de  William Saroyan
Traducerea:  Catinca Ralea

În „Oamenii cavernelor”, William Saroyan re-problematizează existenţa valorilor, condiţia actorului şi omului de teatru, soarta şi locul lui în societate. Pentru Saroyan, teatrul este o altă variantă a lumii, o nouă dimensiune a realităţii umane. Personajele principale sunt Regele şi Regina, Ducele – un fost boxer, o fată şi o familie formată din cei doi soţi, un nou-născut şi un urs, care sînt nevoiţi să cerşească pentru a supravieţui şi duc zilele într-un teatru părăsit supus demolării. Cerşetorul de azi, fost clown, a fost odată Lear, iar Regina săracă, bolnavă, îmbătrânită, a fost odată actriţă, una din multele regine uitate ale teatrului. Un spectacol emoţionant, a cărui revelaţie esenţială este că secretul teatrului stă în dragoste.

de  Marius Damian

„Într-o seară, la sfârșitul unui spectacol, în cabina devenită casă a unui clown nu din cale afară de talentat (Felippo) sosește o tânără ce pretinde a fi îndrăgostită de circ tocmai pentru că familia ei a deținut odinioară un circ celebru mistuit într-un incendiu. De fapt, respectiva fată e o actriță ocolită de succes care, păstrând nostalgia marelui rol Nina Zarecinaia, e gata, spre a câștiga o bucată de pâine, să joace și într-un spectacol de circ. Rebotezată Felippa, ea îl va cuceri pe Felippo, vor încerca să construiască împreună un număr nou care, nefiind izbutit, îi va costa pe amândoi slujba. Vor urma umilințele, foamea și moartea fetei…” (Mircea Morariu)

Distribuţia:

Fellipa: Oana Rusu
Fellipo: Marius Damian

Regia artistică:  Traian Şoimu

Data premierei: 10.04.2005.

Scenariu de Mona Chirilă, după Molière şi Mihail Bulgakov
Traducere Bolnavul închipuit:  Tudor Bogdan şi Ştefan Crudu
Traducere Viaţa domnului de Molière:  Natalia Cantemir

„Bolnavul închipuit” este ultima creaţie a lui Molière, în care a jucat însuşi dramaturgul, până în ajunul morţii. Implicit, textul problematizează condiţia artistului dedicat cu trup şi suflet artei sale, devenind astfel un omagiu adus actorului. Personajul principal, Aragan este un ipohondru dependent de medici şi de medicamente, ferm convins că este grav bolnav, aflat în pragul morţii. Din aceste motive, el doreşte să îşi mărite unica fată cu un medic, deşi ea este îndrăgostită de alt bărbat. Printr-un vicleşug, simulând moartea, Argan află că soţia sa e o prefăcută, preocupată doar de banii lui, iar singura care îl iubeşte sincer este fiica lui. Piesa nu este reprezentată în registrul clasic, ci beneficiază de o viziune modernă, din care nu lipsesc aluziile rafinate la adresa moralităţii medicilor, a stării deficitare a sistemului medical, sau a titlurilor obţinute fără merite.

de Samuel Beckett
Traducerea:  Gellu Naum

În stagiunea 2005-2006, trupa „Iosif Vulcan” a Teatrului de Stat din Oradea a pus în scenă pentru prima oară cunoscuta piesă a lui Samuel Beckett, „Aşteptându-l pe Godot”. Într-un spaţiu care ar putea fi situat oriunde, doi cerşetori, Vladimir şi Estragon discută, se ceartă, se împacă, au gânduri de sinucidere, apoi intră în vorbă cu alte două personaje bizare, Pozzo şi Lucky, stăpân şi servitor. Cei doi formează un cuplu indestructibil, fiind uniţi unul de celelalt prin frică, ură, milă, dar şi prin puterea obişnuinţei. Ceea ce este surprinzător în această piesă este faptul că nu se întâmplă nimic în timp ce Gogo şi Didi îl aşteaptă pe Godot, care va salva întreaga situaţie. Cu toate acestea, Godot se caracterizează doar prin absenţă, deşi mesagerul său promite în mod repetat că stăpânul său va veni a doua zi.

Un scenariu de Mihai Măniuţiu, după Interviuri cu Primo Levi
Traducerea:  Anca Măniuţiu

„Shoah. Versiunea Primo Levi” reprezintă o adaptare a regizorului Mihai Măniuţiu după o serie de interviuri cu Primo Levi, unul dintre cei mai de seamă scriitori italieni ai secolului al XX-lea şi supravieţuitor al lagărului de concentrare de la Auschwitz. „Shoah” înseamnă Holocaust, iar piesa se transformă într-o cutremurătoare mărturie a uneia dintre cele mai mari orori ale omenirii. Primo Levi este atât de marcat de absurditatea acestei pete în istoria umanităţii, încât nu are puterea de a-i urî pe cei vinovaţi. El conştientizează inutilitatea oricărei încercări de a schimba destinul atunci când eşuează în salvarea copiilor dintr-un tren în miniatură, în care revede garniturile morţii. Prezenţele uneori agresive ale celor trei reporteri sunt contrapuse tragismului evocat de interpretarea pe scenă a cântecelor sacre evreieşti. Piesa ia forma unui vis în care trecutul sub forma amintirilor lui Levi se întâlneşte cu viitorul simbolizat de copii; însă este un vis desfăşurat la limita coşmarului, spectacolul conştiinţei unui om care are puterea de a rămâne până la capăt om.

de Ayn Rand
Traducerea:  Horia Gârbea

„Noaptea de 16 ianuarie” este un musical plin de suspans şi mister, dinamism şi culoare, având drept model un caz real petrecut în America anilor ’30. Tânăra Karen Andre este acuzată de a-şi fi ucis amantul, unul dintre cei mai bogaţi afacerişti americani, supranumit prinţul primului imperiu financiar din lume. Spectacolul surprinde trei dimensiuni majore: desfăşurarea procesului cu audierea martorilor şi pledoariile avocaţilor; cabaretul şi sala de tribunal transformată în cabaret; relatarea unui reporter. Faţă lumea reală reprezentată de proces, cabaretul simbolizează viaţa privată a fiecărui om, dedublarea personalităţii, căderea măştii. Elementele legate de planul media se referă la deformarea realităţii de către presa aflată mereu în căutarea senzaţionalului, a situaţiilor explozive. Deşi afaceristul Faulkner este un personaj absent, întreg procesul spune, de fapt, povestea lui, povestea unui cuceritor, a unui om de o desăvârşită libertate interioară, care îşi trăieşte viaţa la limită, pregătit în orice moment să îşi abandoneze imperiul financiar pentru a-şi trăi iubirea. Prin conturarea unui astfel de personaj, „Noaptea de 16 ianuarie” devine şi o apologie adusă Americii, care oferă spaţiul propice dezvoltării unui astfel de erou romantic modern, asigurând libertatea şi calea deschisă afirmării individului.

de Roland Schimmelpfennig
Traducerea:  Victor Scoradeţ

„Noaptea arabă” poate fi considerată un basm dramatic, explicit chiar din titlu. La început, nimic nu anunţă întâmpările neobişnuite care vor urma. Totul se petrece într-un bloc de locuinţe cu şapte etaje din Germania, locuit de oameni modeşti, provenind din mai multe colţuri ale lumii. Singurătăţi, vise, nevoia de comunicare, de dragoste, sunt înglobate într-o piesă ce include epicul, poeticul şi dramaticul. Fantasticul se insinuează treptat în aceste existenţe, făcând loc în egală măsură, împlinirii şi tragicului. Betonul blocului devine mai uşor suportabil atunci când între fisurile pereţilor se ascund vise şi fantezii nebănuite.

de Isaac Bashevis Singer

Piesa „Netotu’”, cu un scenariu bazat pe fragmente din volumul de nuvele „Ghimpel Prostul” de Isaac Bashevis Singer și din culegerea „Cercul Mincinoșilor” de Jean-Claude Carrière, aduce în prim-plan figura omului simplu, care nu se îndoiește niciodată de nimic. El este naivul păcălit de toată lumea, inclusiv de nevasta care îl înșeală, profitând de buna lui credință. Netotu’ nu ezită niciodată să facă bine celor din jur, deși aceștia nu-i întorc bunătatea, ci, mai mult, o transformă în obiect de deriziune. Textul, aparent simplist, capătă un accent de gravitate prin raportarea la Dumnezeu, prin credința, care oferă și soluția rezistenței la rău. Piesa sugerează că pentru a crede total în Dumnezeu și în faptul că toate au un rost pe lume așa cum le-a dat El, pentru a iubi în mod absolut și fără întrebări, pentru a crede în semenii tăi peste puterile omenești, trebuie să împrumuți ceva din felul de a fi al unui netot. Spectacolul se construiește ca un monolog dramatic care, dincolo de umorul intrinsec, ascunde o filozofie amară, dar și o inteligență și o maturitate camuflate după cele mai modeste exprimări.

Intepretează: Marius Damian

Adaptarea şi regia artistică:  Cristian Juncu

Data premierei:  26.05.2004.

după Sofocle şi Euripide
Traducerea:  George Fotino şi Alexandru Miran

Spectacolul „Electra” readuce în atenţia publicului povestea sfâşietoare a familiei regale din Micene, concentrându-se asupra figurilor Electrei şi a lui Oreste, care caută să răzbune uciderea mişelească a tatălui lor, înţelegând că fără purificare, viaţa cetăţii nu poate merge mai departe. Tragedia celor doi fraţi este povestită de ei înşişi, dar şi de cor şi de corifei şi mai ales de cântecele de jale ale grupului maramureşean. Întâlnirea textelor din marea tragedie greacă cu muzica populară românească creează pe scenă un spaţiu de confluenţă al mitologiilor arhaice. Viorile, toba, chitara şi vocile se constituie ca „replici” ce concordă tulburător cu textele lui Sofocle şi Euripide. Răzbunarea se petrece ca un ritual: recunoaşterea, pregătirea pentru omor, omorul propriu-zis, după care, deşi dreptatea a fost înfăptuită, durerea nu se destramă. Este evocată cu forţă o lume în care legile nescrise ale cinstei, ale dreptăţii, ale omeniei atrag după ele răzbunări pe măsură, pentru restabilirea echilibrului moral al universului.

de Eugèn Labiche
Traducerea:  Alexandru Dabija

În buna tradiţie a vodevilului francez, „Praf în ochi” este o piesă despre burghezi şi se inspiră din moravurile contemporane. Acţiunea piesei pune faţă în faţă două familii nu prea înstărite, care, în efortul lor de a-şi căsători convenabil copiii pozează în ceea ce de fapt nu sunt: mai bogaţi, mai culţi, mai buni. Atât familia Ratinois, cât şi familia Malineau adoptă un joc al prefăcătoriei, dus mereu mai departe, până când situaţiile devin atât de absurde, încât tonul piesei se apropie pe alocuri de teatrul lui Eugen Ionescu. „Praful” aruncat în ochi se rispieşte la final, prin apariţia Unchiului Robert, om bogat, dar simplu, mândru de poziţia pe care a câştigat-o prin mijloace oneste şi care le va asigura stabilitatea materială celor doi tineri îndrăgostiţi.

după Ion Creangă

Transpunerea scenică a binecunoscutei poveşti scrise de Ion Creangă înfăţişează o gospodărie tipică de la ţară, condusă în chipul cel mai autoritar de mama-soacră. Rămasă văduvă de timpuriu, Aftinia alege singură soţii pentru feciorii ei, cu unicul scop de a le utiliza forţa de muncă. Cea de-a treia noră, adusă de feciorul cel mic în casă fără consult prealabil, îi vine de hac soacrei cele rele. La îndemnul ei, celelalte două nurori, trezite brusc la realitate, se răzbună crunt pentru toate relele îndurate, demonstrând, cu nelipsitul umor, că binele învinge răul, chiar dacă mijloacele folosite nu sunt dintre cele mai oneste.

de Mihail Sebastian

Piesa ”Jocul de-a vacanța” aduce în scenă șase personaje obișnuite, care își petrec „luna lor de libertate”, adică vacanța, la vila Weber, situată undeva în Munții Ciucului. Ele întruchipează tipuri și caractere ale vieții cotidiene de oriunde și de oricând: femeia tânără (Corina), femeia bovarică, aflată la vârsta critică (Madame Vintilă), adolescentul (Jeff), micul funcționar (Bogoiu), militarul (Maiorul). Atmosfera pașnică, idilică, de toleranță mutuală, este tulburată de apariția lui Ștefan Valeriu, care face pe „ferocele”, pe „mitocanul”, nesalutând și nerăspunzând când i se vorbește, făcând totul pentru a părea dezagreabil. De asemenea, el strică telefonul și radioul, ascunde firma pensiunii pentru ca autobuzul să nu mai oprească, distrugând toate porțile de comunicare cu lumea din afară. În acest cadru nou instituit se desfășoară „lecții de lene”, cu o vizibilă destinație terapeutică: obosit de viața și rutina cotidiană, omul trebuie să urmeze o cură insolită de dezintoxicare spirituală, un joc de-a reveria, o desprindere de circumstanțele imediate. Eroii evadează din lumea convențiilor imediate spre o altă lume, unde îi așteaptă misterul, uitarea, vraja și visul.

Subcategories

Termeni generali de folosire a site-ului

Termenii și condițiile de utilizare a site-ului www.teatrulreginamaria.ro (denumite în continuare „Termeni și Condiții”) stabilesc condițiile în care orice persoană poate vizită sau utiliza serviciile disponibile pe site-ul www.teatrulreginamaria.ro (denumit în continuare „Site”) și are valoarea unei convenții încheiate între Teatrul Regina Maria,cu sediul în Oradea, Piața Regele Ferdinand nr 4-6, Oradea 410021, având Cod unic de identificare 28570729, în calitatea sa de proprietar și administrator al www.teatrulreginamaria.ro și orice persoană care vizitează ori accesează Site-ul sau care dorește să utilizeze serviciile disponibile pe site.

Neacceptarea Termenilor și Condițiilor, ori a oricărei prevederi din acestea, atrage obligația persoanei respective de a înceta accesarea Site-ului. Accesarea sau vizitarea în continuare a Site-ului, a oricărei pagini din acesta și/sau utilizarea serviciilor de rezervare/ cumpărare bilete, precum și a oricărui component al acestuia constituie o acceptare în întregime și necondiționată a Termenilor și Condițiilor și a oricărei prevederi din acestea.

Cumpărarea biletelor pentru spectacolele Teatrul Regina Maria

Teatrul Regina Maria oferă spre vânzare – bilete pentru spectacolele de teatru sau evenimentele pe care le găzduiește, în schimbul achitării acestor bilete, fie la Agenția de bilete, cash sau cu cardul, sau online, cu cardul bancar, pe www.eventim.ro. În funcție de contractele încheiate cu partenerii Teatrul Regina Maria, pot există taxe suplimentare. Taxele suplimentare reprezintă costurile survenite din procesarea plăților. Rezervările sunt înregistrate în momentul confirmării plății dumneavoastră. Teatrul Regina Maria își rezervă dreptul de a modifică prețul biletelor.

Modalități de plată

Pentru cumpărarea de bilete, Teatrul Regina Maria acceptă următoarele modalități de plată: plata cash sau cu cardul bancar la Agenția de bilete sau plata cu cardul bancar pe www.eventim.ro. Pentru a consulta termenii și condițiile site-ului www.eventim.ro, puteți accesa următorul link: https://www.eventim.ro/ro/termeni_de_utilizare/

Returnarea contravalorii biletelor

Teatrul Regina Maria nu va returna contravaloare biletelor decat în situații exceptionale, precum anularea spectacolului. În suma returnata nu sunt incluse comisioanele percepute de către procesatorul plății. Persoanele care achiziționează bilete online pot anula rezervarea efectuată în urma achiziționării biletelor online. Pentru a beneficia de returul banilor, este necesară trimiterea unui e-mail către This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. cu subiectul „RETUR nume si data spectacol” împreună cu dovada aferentă comenzii, primită prin email/sms de la procesatorul de plată, cu minim 72 de ore înainte de data și ora la care a fost programat spectacolul. Nicio cerere venită după termenul anterior menționat nu va fi onorată. Teatrul Regina Maria nu va returna contravaloarea biletelor în caz de neprezentare la oră anunțată oficial pentru începerea spectacolului.

Limitarea răspunderii

Teatrul Regina Maria nu este răspunzător sub nicio formă și nu poartă niciun fel de responsabilitate pentru serviciul de procesare a plăților cu cardul. Teatrul Regina Maria nu este responsabilă pentru niciun fel de eroare și/sau fraudă decurgând din, sau în legătură cu acest serviciu. Totodată, deși serviciile de plată sunt oferite și dirijate în totalitate și în mod independent de către furnizorii noștri, Teatrul Regina Maria va întreprinde toate măsurile rezonabile pentru a limita pe cât posibil riscul apariției acestor erori și/sau fraude.

Teatrul Regina Maria va depune toate eforturile rezonabile pentru a asigura acuratețea și încrederea în Site și va încerca să corecteze erorile cât mai repede. Teatrul Regina Maria nu este responsabil pentru inadvertențe, erori sau omisiuni comise în furnizarea informațiilor de către Utilizatori.

Utilizatorii Siteului sunt de acord să nu considere Teatrul Regina Maria responsabil pentru utilizarea incorectă sau frauduloasă a Site-ului.

În cazul apariției situației de forță majoră, Teatrul Regina Maria și/sau operatorii, angajații și reprezentanții săi, sunt exonerați total de răspundere. Cazurile de forță majoră includ, dar nu se limitează la, erori de funcționare ale echipamentului tehnic al Teatrul Regina Maria, lipsa funcționarii conexiunii la internet, lipsa funcționării conexiunilor de telefon, virușii informatici, accesul neautorizat în sistemele Site-ului, erorile de operare, etc. Utilizatorii renunta la cereri, pretenții, acțiuni, impuneri, pierderi, daune, costuri (incluzând, fără nici un fel de limitare, onorariile avocaților), cheltuieli, judecați, decizii, amenzi, regularizări sau alte obligații rezultate sau relaționate cu orice altă acțiune a Utilizatorului în legătură cu utilizarea serviciului de vânzare sau rezervare bilete Teatrul Regina Maria.

Modificarea Termenilor și Condițiilor

Teatrul Regina Maria își rezervă dreptul de a modifică oricând și în orice mod oricare dintre prevederile din Termeni și Condiții, fără nici o notificare prealabilă și fără a fi obligată să îndeplinească vreo altă formalitate față de Utilizatori. Orice modificare este acceptată deplin și necondiționat de către Utilizatorii Site-ului prin simplă utilizare sau accesare a oricărei facilități oferite de site sau de serviciile de cumpărare sau rezervare bilete ori prin accesarea Site-ului. Utilizatorul este de acord cu Termenii și Condițiile de utilizare ale Site-ului, în formă și cu conținutul de la dată accesării.

Legea aplicabilă. Litigii

Drepturile și obligațiile utilizatorilor Site-ului și ale Teatrul Regina Maria, prevăzute de Termeni și Condiții, precum și toate efectele juridice pe care le produc acestea, vor fi interpretate, implementate și guvernate în conformitate cu legea română în vigoare. Orice litigiu apărut în legătură cu Termenii și Condițiile va fi soluționat pe cale amiabilă. În cazul imposibilității de a ajunge la un acord, litigiul va fi soluționat de către instanța judecătorească română competență aflată în rază teritorială a municipiului Oradea sau de către instanța judecatorasca a municipiului cel mai apropiat de locul desfășurării spectacolului în cazul deplasărilor.

Abonamente și bilete

Accesul publicului la spectacolele Teatrului Regina Maria se face exclusiv pe baza biletelor. Acestea pot fi achiziționate de la Agenţia Teatrului (cu plata în numerar sau cu cardul) sau online pe www.eventim.ro, în limita locurilor disponibile.

Utilizarea biletelor

Prin cumpărarea și rezervarea biletelor disponibile prin serviciul online, rezervarea locurilor în sala se face automat în ordinea achiziționării biletelor, în limita locurilor disponibile. Toate rezervările expiră cu 15 minute înainte de ora începerii spectacolului, în cazul neprezentării. Teatrul Regina Maria nu își asumă nicio despăgubire în cazul nerespectării intervalului de timp anterior menționat. În caz de întârziere, cumpărătorii care nu respectă regulă impusă de teatru își pierd prioritatea privind așezarea în sală. Accesul acestora în sală va mai fi posibil, în mod excepțional, numai în condițiile în care vor mai există locuri disponibile.

Accesul la spectacole se va face doar după verificarea datelor personale. Sunt acceptate următoarele modalități de validare: biletul printat primit prin e-mail sau e-mail-ul prezentat direct pe telefon sau tabletă. În cazul în care nu există posibilitatea prezentării cu biletul electronic, este de datoria dumneavoastră să imprimați biletul electronic în întregime, incluzând elementele de identificare (datele dumneavoastră, informațiile despre reprezentație, numărul locurilor achiziționate, etc).

Prin achiziționarea de bilete de la Agenția de bilete sau de pe www.eventim.ro, utilizatorii acceptă să respecte regulamentul de funcționare al teatrului. Teatrul își rezervă dreptul de a nu permite accesul acelor persoane care nu respectă regulamentul de funcționare al teatrului.

Regulamentul oficial de participare la spectacolele Teatrului Regina Maria

Teatrul Regina Maria supune atenției dumneavoastră următoarele reguli de bază, obligatorii pentru toate persoanele care participă la spectacolele teatrului.

Prin participarea la spectacolele şi evenimentele Teatrului Regina Maria, spectatorii se obligă să respecte prezentul regulament, pe tot parcursul prezenţei în spaţiile teatrului. În caz de nerespectare a acestor reguli, teatrul îşi rezervă dreptul de a refuza accesul persoanelor sau excluderea acestora de la evenimentele desfăşurate în sălile şi spaţiile teatrului, fără a avea obligaţia de a restitui contravaloarea biletului.

Rezervări bilete

Pentru spectacolele Teatrului Regina Maria se pot face rezervări la Agenția Teatrului, prin email la adresa: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. sau la numărul de telefon: 0359/411.570. Rezervările sunt valabile 72 de ore, iar locul în sala de spectacol este garantat doar prin cumpărarea biletului.

Bilete cu reducere

Teatrul Regina Maria oferă reduceri la bilete pentru elevi, studenţi şi pensionari, în limita locurilor disponibile. Biletele cu reducere pot fi achiziționate exclusiv pe baza documentelor justificative și numai prin Agenția Teatrului. La controlul biletelor, spectatorul trebuie să îşi dovedească calitatea de elev, student sau pensionar. În caz contrar, Teatrul Regina Maria poate refuza accesul acestuia în sală fără a rambursa contravaloarea biletului respectiv.

Restricţii de vârstă

Unele spectacole ale Teatrului Regina Maria pot conține mesaje nerecomandate unui anumit segment de vârstă. În acest caz, teatrul va avertiza spectatorii despre restricția de vârstă pe afișul producției respective, pe afișul lunar și pe website-ul oficial al instituției și îşi rezervă dreptul de a refuza accesul în sala de spectacol pentru categoriile de vârstă care fac obiectul acestui mesaj.

Accesul în sălile de spectacol

Accesul publicului în sala de spectacol după ora începerii spectacolului nu este permis, cu excepția spectacolelor cu pauză, caz în care accesul poate fi făcut pe durata pauzei, însă disponibilitatea locului se pierde.

Neprezentarea la timp la spectacol nu dă dreptul la rambursarea biletului sau la utilizarea sa la o reprezentație ulterioară. Biletul achiziționat nu poate fi schimbat sau returnat indiferent de motivul invocat.

Prezenţa în sălile de spectacol

Spectatorii se obligă să respecte regulile de bună purtare, să mențină ordinea publică şi standardele de conduită acceptate, reglementările de securitate şi de siguranţă anti-incendiu şi să se conformeze ordinelor şi regulamentelor Teatrului Regina Maria şi/sau ale organelor de drept.

Prin prezența la spectacolele şi evenimentele Teatrului Regina Maria, spectatorul acceptă să fie filmat şi/sau fotografiat în timpul acestora de către persoane autorizate de teatru şi permite utilizarea înregistrărilor foto/video/audio în scopuri promoționale.

În incinta Teatrului Regina Maria sunt strict interzise următoarele:

  • fotografierea, filmarea sau înregistrarea audio a spectacolelor Teatrului Regina Maria fără un acord prealabil din partea conducerii
  • folosirea telefoanelor mobile pe toată durata de desfășurare a spectacolului/evenimentului
  • fumatul în interiorul Teatrului Regina Maria (inclusiv țigarete medicinale sau electronice)
  • consumul de alimente și băuturi în sala de spectacol
  • accesul persoanelor aflate în stare de ebrietate
  • accesul animalelor în interiorul Teatrului Regina Maria
  • aruncarea oricărui obiect în scenă sau în sală, săvârșirea acțiunilor care încalcă ordinea şi periclitează desfășurarea evenimentelor
  • depozitarea oricărui tip de bunuri în sala de spectacol
  • comportamentul agresiv, limbajul vulgar şi abuziv, amenințările, tonul ridicat faţă de ceilalți spectatori sau reprezentanți ai teatrului
  • efectuarea actelor de comerţ de orice tip sau distribuirea de materiale cu conţinut informaţional şi/sau publicitar fară acordul scris al conducerii.

Reprezentanţii Teatrului Regina Maria îşi rezervă dreptul de a interveni în oricare din aceste situaţii în scopul respectării celor de mai sus.

Modificarea programului de spectacole

În cazuri excepționale, care implică îmbolnăvirea unui actor, caz fortuit sau în caz de forță majoră, Teatrul Regina Maria îşi rezervă dreptul de a face modificări în programul de spectacole, iar biletele vândute pot fi rambursate sau reînnoite pentru o altă reprezentație.

Amintim publicului că Teatrul Regina Maria este singurul producător, titular al drepturilor de autor şi drepturilor conexe din spectacole şi ale spectacolelor prezentate de către acesta, prin urmare îşi rezervă dreptul de a-şi apăra interesele prin toate mijloacele prevăzute de lege.

Trupa Iosif Vulcan:

Trupa Arcadia:

×

TOP