Please ensure Javascript is enabled for purposes of website accessibility
Folosim cookie-uri | We use cookies
Cookie-urile ne permit să vă oferim online serviciile noastre. Pentru a vă bucura de toate facilitățile website-ului este necesar să le acceptați.
×

Despre

de  William Shakespeare
Traducerea:  Dan Grigorescu

Având la bază surse de inspirație multiple – mitologia greco-romană, legendele Evului Mediu și folclorul englez – binecunoscuta creație shakespeariană „Visul unei nopți de vară” este o piesă a cărei temă, în vorbe și în fapte, este dragostea. E vorba de dragostea oarbă, lipsită de rațiune, sinceră și uneori capricioasă. Căsătoria ducelui Theseu cu Hippolyta, regina Amazoanelor, constituie cadrul piesei, a cărei acțiune începe și se termină în palatal ducelui. Conflictul este declanșat de o veche lege ateniană care le dădea cetățenilor puterea să aleagă soți potriviți fiicelor lor, iar în caz de nesupunere, să ceară chiar moartea acestora din urmă. Uzând de acest drept, Egeus îi cere ducelui Atenei condamnarea la moarte a fiicei sale, Hermia, pentru refuzul ei de a se căsători cu Demetrius, vlăstar al unei nobile familii ateniene. Situația inițială ne înfățișează iubirea reciprocă dintre Hermia și Lysander, precum și iubirea neîmpărtășită a lui Demetrius pentru Hermia și a Helenei (prietena Hermiei) pentru Demetrius.

Cabaret de Mircea Chirilă, în colaborare cu Teatrul de Stat Deva

„Cu aluzie, desigur, la binecunoscutul … „pacient englez”, autorul scenariului acestui Cabaret, Mircea Chirilă (…), imaginează o suită de întâmplări hazlii, desigur, legate de soarta absolut specială a „pacientului român”. De fapt, românul, așa cum îl vede autorul, este un pacient perpetuu, indiferent în ce domeniu lucrează, „activează” sau … se tratează. Ideea prețioasă, așa cum o simțim cu toții, iar gazetarul o simte încă mai acut, ar fi că, într-o lume bolnavă ca a noastră, toți suntem niște amărâți de pacienți. Iar dacă ne vine ideea să ne internăm, ne vom prezenta la poarta spitalului cu un sac plin cu tot ce ne-ar trebui acolo: medicamente, farfurii, tacâmuri, vată, seringi, feșe, etc. Și, nu în ultimul rând, banii destinați șpăgilor, bacșișurilor pe care le așteaptă toți, de la portar, la domnii doctori (ideea simpatică, de altfel, a regizorului, a fost să aducă un doctor cu un halat ale cărui buzunare sunt compartimentate pe dolari și pe lei, ba chiar și pe euro, un buzunărel nou-nouț). Autorului nu-i scapă nimic: sănătate, vămi, învățământ, șpăgi, compromisuri, NATO, rromi, cu țigăniile de rigoare, alcool, droguri, sărăcia lucie a pensionarilor (doi frați bătrâni ies pe rând la plimbare și la cozi, având o singură proteză, pe care o poartă amândoi), medicamente compensate, etc. (…) Spectacolul amuză și nu numai: pentru că – așa cum o făceau pe vremuri bancurile politice – pune pe gânduri: ăștia suntem noi, domnule? Ăștia!” (Elisabeta Pop în „Teatrul azi”, nr.3-4-5/2003)

de Maurice Maeterlinck
Traducerea:  Anca Măniuţiu
Premieră pe ţară

„În piesa văzută pe scenă, o femeie agonizează. A născut în chinuri și moartea mamei pare un schimb necesar pentru viața copilului. Cei care o veghează – fiicele, soțul, cumnatul, bătrânul ei tată orb – mai speră, se mai amăgesc. Tratată simbolist, această tragedie cotidiană – după formula autorului – se află, de la început, sub semnul scenografic, ușor de înțeles, al ceasului care măsoară scurgerea orelor și al lămpii încă aprinse, a cărei flacără oscilantă aruncă umbre mișcătoare pe pereți. Așteptarea vindecării se împletește cu așteptarea unei rude, o călugăriță ce trebuie să vină în acea seară. Printr-o suită de semnale stranii, prin cuvintele personajelor care le comentează, Maeterlinck obține un crescendo tot mai subliniat al neliniștii. Ruda așteptată întârzie, zgomotele anunță pe cineva invizibil, vântul șuieră, copacii tremură, câinele se ascunde, lebedele par înfricoșate, lumina lunii amplifică angoasa tot mai greu de stăpânit. Senzația că, în întunericul grădinii, este cineva neașteptat – „oaspetele nepoftit” – crește tensiunea. Ușa nu se mai închide; afară, se aude, ciudat, o coasă tăind iarba… Sensibilitatea acută a bătrânului orb prinde semnalele înaintea tuturor. Aude pași pe scară, un suspin, un plâns, undeva aproape. Simte cum oaspetele nevăzut s-a așezat alături…

de I.L.Caragiale

Intriga comediei, localizată „într-un carnaval, în București”, se țese în jurul a două triunghiuri amoroase, ce au un punct de interesecție figura „bărbierului galant”: Crăcănel – Mița Baston – Nae Girimea și Pampon – Didina Mazu – Nae Girimea. Conflictul este declanșat de căutarea frenetică întreprinsă de Pampon și Crăcănel („amanții de pungă”) pentru descoperirea „amantului de inimă” care a provocat „un caz de traducere dublă”. În paralel, Mița, cu impulsurile ei de „cremenală”, vrea să se răzbune pe infidelul bărbier căruia i-a fost „fidea”, dar și pe Didina, „infama” care i-a furat în taină iubitul. Aceste intenții conferă un curs alambicat acțiunii, ce merge din încurcătură în încurcătură și din surpriză în surpriză, fapt care îl face pe Iordache, calfa lui Nae, să exclame: „Frumos carnaval!” Imbroglio-urile sunt sporite de neprevăzutele intrări ale Catindatului, de măștile și costumele de carnaval, pe care eroii le schimbă, precum și de inspirația lui Iordache, demn urmaș al valetului din comedia clasică, care descurcă și încurcă la loc ițele complicatei istorii de carnaval.

Recital de poezie Mihai Eminescu

Invitaţi:

Valeria Seciu, Ion Caramitru, Ovidiu Iuliu Moldovan şi Aurelian Octav Popa (clarinet)

Data spectacolului:  11 iunie 2002

de Witold Gombrowicz
Traducerea:  Olga Zaicik

„Acțiunea se petrece la Curte, forma ideală, imuabilă în structurile, conveniențele, ritualurile, eticheta ei. Totul se desfășoară aici conform unor reguli prestabilite, de la care nimeni nu se poate abate. Devine o colecție de stereotipii; un cod obligatoriu, ele ordonează universul, făcându-l inteligibil dar, mai ales, previn orice surpriză, dispensează de orice reacție individuală spontană. Adusă la Curte dintr-un capriciu al Principelui moștenitor, Ivona, fata lipsită de farmec, molâie, apatică, „mălăiață”, tăcută până la muțenie, stârnește confuzie, apoi panică. Interesant că Ivona nu întreprinde nimic, absolut nimic care să pericliteze Curtea. Dar chiar din momentul în care se arată incapabilă de a face o simplă reverență, un neînsemnat gest, dar cât de important ca simbol al adaptării, al fasonării, al potrivirii cu ceilalți, devine o primejdie. Neputând intra în joc, ea este un corp străin, o necunoscută într-o lume familiară, ceilalți fiind nevoiți să se redefinească în raport cu ea. Ivona stârnește panică, pe rând, Reginei grafomane, care se teme că va fi deconspirată, Regelui, căruia îi amintește de o crimă pe care a făptuit-o demult, doamnelor de la Curte, care nu sunt atât de perfecte pe cât par, Șambelanului lingău, cinic și intrigant, ba, în cele din urmă chiar și Principelui. „Trebuie salvate aparențele” spune Regina.

Comedie de Pierre Sauvil şi Eric Assous
Traducerea:  Zeno Fodor

Piesă atractivă prin caracterul contemporan și prin potențiala (și probabila) asociere cu situații reale, bine-cunoscute, deși nu agreate, din politica actuală, „Vacanță în Guadelupa” prezintă cazul Ministrului Agriculturii din Franța, șantajat de colegul de partid în legătură cu o afacere de deturnări de fonduri de la bugetul de stat spre propria afacere. Șantajistul îi cere ministrului să îi împrumute soția pentru o vacanță romantică; alfel, dosarul va ajunge în presă și la procurorul-șef…

Comedie în două părţi de Molière
Traducerea:  Alexandru Kiriţescu

Adoptând formula „teatrului în teatru”, spectacolul orădean se constituie ca o colecție a diferitelor stiluri teatrale, împrumutând, rând pe rând, elemente din tragedia greacă, commedia dell’arte, teatrul popular, clasicismul elisabetan și cel francez, teatrul asiatic și cel cehovian. Prin aceste epoci și spații diferite se țese povestea seducătorului libertin Dom Juan, care vede frumusețea pretutindeni și nu vrea să nedreptățească femeile iubind numai una singură dintre toate. Dona Elvira, Charlotte și Mathurine sunt numai câteva din lunga suită de femei care au crezut în sinceritatea jurămintelor de iubire ale fermecătorului Dom Juan. Tonalitatea veselă, tinerească a începutului se estompează pe parcursul piesei, pentru a lăsa loc straniului, cinismului și, în final, chiar tragicului. Actul al III-lea prezintă întâlnirea dintre Dom Juan și un sărac retras în pustietatea pădurii pentru a se ruga. Dom Juan nu ezită să adreseze o sfidare divinității și încearcă să îl pervertească pe sărac, oferindu-i un ludovic de aur în schimbul proferării unor injurii. Tot pădurea este spațiul în care soarta lui Dom Juan pare să se schimbe. Frații Elvirei, Dom Alonso și Dom Carlos caută să răzbune rușinea trăită de sora lor și îi dau aventurierului răgazul de o zi până a-l pedepsi cu moartea.

Spectacol de teatru dans butó

În decorul auster al Sălii Studio, actorul Emil Sauciuc a propus comunității culturale orădene un spectacol de o noutate absolută, bazat pe modelul asiatic al dansului butó. Ajutându-se numai de un scaun, un lanț, o perucă, de macheta globului pământesc, de o coloană sonoră alcătuită din bucăți muzicale puțin întâlnite în cultura de masă și în primul rând de propriul chip și trup, Emil Sauciuc a transmis într-un spectacol de o mare concentrare metaforică, un mesaj tulburător despre om, despre credință, despre suferință și moarte, despre puterea atotvindecătoare a dragostei. Născut în spațiul japonez (originile dansului sunt atribuite maeștrilor Tatsumi Hijikata și Kazuo Ono), dansul butó nu necesită nicio școală, niciun curs prealabil. El caută regăsirea rădăcinilor primordiale ale ființei în profunzimile corpului, înțelegând prin aceasta maxima expresie a energiei noastre vitale. Dansul butó începe atunci când dansatorul se află într-o stare de uitare completă a identității, a culturii proprii, a modului convențional de utilizare a trupului. Dăruindu-se total și trăindu-și impulsurile, el ajunge la libertatea absolută, devenind un flux de energie pură, prin care mișcarea devine creație.

de Gellu Naum

Destinată micilor spectatori ai teatrului, piesa „Apolodor” reconstituie aventurile simpaticului pinguin-tenor cuprins de dorul familiei sale, în căutarea căreia străbate globul pământesc în lung și în lat, pe mai multe continente, găsind prieteni, dar și dușmani. Purtat de un avion bimotor, de pescadorul „Meteor”, de luntrea unui eschimoș, de un submarin, ba chiar și de un delfin și de o navă spațială, Apolodor ajunge de cele mai multe ori din greșeală, prin cele mai nemaipomenite și mai exotice meleaguri ale lumii: Capul Nord, Strâmtoarea Behring, Alaska, Africa, Madagascar, Tibet, India, Pacific, Statele Unite ale Americii, Marea Caraibelor, America de Sud, învățând meserii diverse și devenind, rând pe rând hamal, vânător, poet, fachir, matelot, cowboy. Când în sfârșit își regăsește familia în Antarctica, spiritul lui hoinar nu îl lasă să se bucure prea mult timp de întâlnire: cuprins de dorul colegilor de cor din circul de la București, Apolodor revine la postul lui de pe răcitor, unde poate fi găsit chiar și astăzi.

Comedie muzicală după „Ce înseamnă să fii onest” de Oscar Wilde
Traducerea:  Alexandru Alcalay şi Sima Zamfir

Comedia muzicală „Bună seara, domnule Wilde!”, adaptare după piesa „Ce înseamnă să fii onest” de Oscar Wilde, dezvoltă în paralel poveştile a doi tineri gentlemeni englezi. Jack Worthing, copil găsit şi adoptat de un nobil, duce o viaţă dublă, fiind cunoscut drept tânăr respectabil şi responsabil pe domeniul său din Hertfordshire; ani de zile, el pretinde că are la Londra un frate pe nume Ernest, care duce o viaţă scandaloasă, dedicată exclusiv plăcerilor. În realitate, Ernest este doar un alibi care îi permite lui Jack să plece în capitală de câte ori doreşte, probabil pentru a duce acelaşi tip de viaţă pe care îl critică în cazul fratelui său imaginar.

Prietenul său cel mai bun, Algernon Montcrieff, fermecător, plin de spirit şi inteligenţă, a inventat un prieten pe nume Bunbury, a cărui sănătate fluctuantă îi permite să se sustragă de la obligaţiile sociale neplăcute sau plictisitoare.

Dramatizare după basmul lui Ion Creangă de Gheorghe Calamanciuc

În „Povestea lui Harap-Alb”, descoperim un Bildungsroman fantastic şi, indirect, o lecţie despre onestitate, curaj, prietenie şi iubire, adică despre acele elemente care alcătuiesc însăşi esenţa existenţei umane. Fiul mezin al Craiului, cel mai destoinic dintre frați, este trimis la curtea Împăratului Verde pentru a-i urma la tron, acesta neavând urmași. Ca răsplată pentru inima bună și generoasă, fiul de crai este sfătuit de Sfânta Duminică, deghizată în bătrână nevoiaşă şi cerşetoare; despărţirea de casă se face numai cu acordul tatălui, după proba îndrăznelii, care atestă că feciorul este pregătit pentru marea călătorie. Ieşit din spaţiul grijilor şi al poveţelor părinteşti, fiul intră într-un univers străin lui, în care are loc o rătăcire simbolică. Pădurea apare ca spaţiu labirintic, ca probă capitală în drumul eroului. Aici se adăpostesc forţele răului, a căror întâlnire este iminentă: Spânul ce poartă masca umilinţei şi a bunăvoinţei, îl induce în eroare pe eroul novice, nedeprins încă a deosebi aparenţa de esenţă.

de  Albert Camus

Pusă sub semnul absurdului, piesa „Neînțelegerea” pune în lumină o tragedie născută din insuficiența comunicării, atunci când singurătatea, lipsa de orizont și viața fără iubire devin de nesuportat. Jan, un tânăr căruia șansa i-a surâs în viață, aducându-i atât bunăstare, cât și o familie împlinită, revine după o foarte lungă absență în satul din Boemia în care mama și sora sa țin un han. Ceea ce nu știe Jan este că acest han a devenit un spațiu al morții, în care femeile, adormindu-și rarii clienți cu un ceai special, îi ucid aruncându-i într-un râu. Acesta este mijlocul perfid prin care tânăra Martha speră să strângă suficienți bani pentru a evada din ținutul întunecat, ploios și strâmt în care se simte prizonieră, pentru a se bucura de mare, de soare și de viață. Dorind să potențeze surpriza și bucuria întoarcerii acasă, Jan își ascunde adevărata identitate, dar acest joc inocent se va sfârși tragic. Foarte puțin lipsește ca cele două femei să își recunoască oaspetele și ca acesta să înțeleagă pericolul ce îl pândește. Presimțirile plutesc în aer. Un cuvânt, un simplu gest ar fi de ajuns. Totuși, nimeni nu schițează acest gest. „Camus surprinde aici inacțiunea ca o dominantă a naturii umane, motiv pentru care omul pare abandonat de Dumnezeu. Lucizi cu ei înșiși, oamenii care populează tragediile lui Camus sunt ca orbi când e vorba de relațiile dintre ei.” (Mircea Morariu, în caietul-program al spectacolului) În aceste condiții, mecanismul infernal al sorții nu mai poate fi oprit. Subiectul piesei este bazat pe un fapt divers real, petrecut în Cehoslovacia în perioada interbelică.

Comedie de Carlo Goldoni
Traducerea: Polixenia Karambi

Două perechi de îndrăgostiți și un servitor ager și plin de inițiativă, dar mereu flămând, pentru care un stăpân în plus înseamnă o cină în plus. Dar dacă unul din stăpâni este femeie? Înrudită cu commedia dell’arte prin situații și intrigă, piesa „Slugă la doi stăpâni” propune tipuri mai bine individualizate și mai diversificate, dintre care cel mai plin de culoare este Truffaldino, cel care înnoadă și deznoadă firele încâlcite ale acțiunii. Doi nobili venețieni, Doctorul Lombardo și negustorul Pantalone de Bisognosi pun la cale căsătoria copiilor lor, Clarice și Silvio. Înainte de nuntă, însă, își face apariția fostul logodnic al Claricei, despre care se crezuse că a murit într-o încăierare. În realitate, logodnicul este Beatrice care, în travesti, își caută cu disperare iubitul, pe Florindo Aretusi din Torino. Între cei doi logodnici își va desfășura Truffaldino stratagemele ingenioase. De-a lungul celor 10 tablouri, el reușește să ducă la bun sfârșit sarcinile impuse de cei doi stăpâni, fiind maestru în arta de a tâlcui vrute și nevrute. Acțiunea ce se desfășoară într-un ritm amețitor, cu dialoguri vii, qui-pro-quo-uri și mult umor, culminează cu un happy-end desăvărșit, care prefigurează nu mai puțin de trei nunți, căci fiecare și-a (re)găsit sufletul pereche: Clarice-Silvio, Beatrice-Florindo, Truffaldino-Smeraldina.

de Euripide
Traducerea: Alexandru Miran

Montarea orădeană a tragediei lui Euripide optează pentru o viziune modernă, păstrând metrica antică, dar incluzând numeroase aluzii la viața contemporană, elemente coregrafice multiple și chiar accente de vodevil. Fiica regelui Colchidei, Medeea este prototipul femeii pentru care „a fi” înseamnă „a iubi”. Din iubirea pentru Iason, ea a nesocotit voința tatălui ei, a încălcat tradițiile, și-a ucis fratele mai mic și a plecat pe meleaguri străine, unde a fost mereu considerată o barbară. Ea a sacrificat totul pentru dragoste, dar la un moment dat se vede înlăturată ca urmare a unor calcule josnice: în Corint, regele Creon i-o oferă de soție lui Iason pe fiica sa, Glauce. Considerând această căsătorie mai profitabilă, Iason acceptă; Medeea este izgonită și i se acordă o zi pentru a părăsi cetatea. O zi este de ajuns pentru plănuirea și înfăptuirea răzbunării. Iubirea se transformă în cea mai virulentă ură, demonstrând cât de apropiate sunt în fond cele două sentimente. A-l ucide pe Iason nu ar fi suficient: Medeea vrea să-l facă să sufere cumplit, așa cum a suferit și ea. Uciderea regelui Creon și a Glaucei este un pas decisiv spre hotărârea cutremurătoare de a-și ucide și copiii pe care i-a avut cu Iason. Sentimentul matern nu este anihilat, el veghează, dar dorința de răzbunare prevalează. Între aceste două coordonate se consumă drama eroinei. Finalul montării orădene diferă substanțial de originalul grec: Medeea visează uciderea copiilor, însă asasinatul rămâne la acest nivel oniric, fără a deveni realitate sângeroasă.

Scenariu dramatic de Daniel Vulcu şi Mircea Chirilă, după o idee de Jean Poiret

Spectacolul surprinde câteva momente hazlii din viața unei restrânse comunități de homosexuali. „Subiectul se învârte în jurul vizitei simandicoase a unui înalt demnitar, împreună cu soția sa, la posibilii cuscri. Ce nu știe parlamentarul este că familia lui Alin, viitorul ginere, este „pe invers”, tatăl său – Georges – trăind cu Jeannot, „femeia” care îi „întoarce spatele” de 20 de ani. Ca să facă impresie bună, Georges trebuie să transforme localul său de striptease într-un onorabil lăcaș de teatru, iar gesturile, felul de a vorbi și mersul celor de-o seamă cu el să pară cât mai bărbătești și mai naturale. În consecință, iau lecții de comportament și de la măcelar, care este „băiat de băiat” și artist pe deasupra, plăcându-i cărnurile etalate de Rubens și Breugel. De aici o sumedenie de situații hilare, pigmentate cu muzică și dans, pentru ca în final, demnitarul și soția sa să-și dea acordul pentru căsătoria lui Alin cu fiica lor, Miorița. După care, într-o nebunie generală, se travestesc toți pentru a înșela vigilența presei, care a venit să-l vâneze pe parlamentar și să caute subiecte de scandal.” (Florin Șipoș, „Jurnal Bihorean”, 22 ianuarie 2001).

Comedie de Alexandru Kiriţescu

Comedia „Gaițele” face parte din așa-numita „Trilogie burgheză” a lui Alexandru Kirițescu și înfățișează, de-a lungul celor trei acte, avatarurile clanului Duduleanu, întruchipat de cele trei „gaițe” (Aneta, Zoia și Lena), precum și de generația următoare. Intriga foarte sumară se conturează prin avansurile pe care Wanda Serafim le întreprinde pentru cucerirea lui Mircea, soțul Margaretei Aldea. Avare, rapace, cele trei babe dau impresia că ar putea trăi cât lumea. Moartea Margaretei, fiică și nepoată sinucisă cu laudanum nu le zdruncină apetitul, nici plăcerea de a bârfi la nesfârșit, jucând cărți și bând tacticos cafele.
Centrul de interes al lucrării stă, însă, în creionarea chipului crud al lumii provinciale. Ritmul piesei se naște în afara oricărei linii evolutive din tensiunea permanentă a dialogului, din etalarea gratuită a răutății, din provocarea, bruscarea și iritarea partenerului de discuții. Toate personajele sunt (și se etichetează reciproc) „nebuni”, „izaltați” și „monștri” într-o atmosferă de ferocitate generală, în care fiecare vrea „viața, trupul, răsuflarea, tot sângele inimii” celuilalt. După cum afirmă Ion Vartic (Dicționar analitic de opere literare românești”), „înșelând prin aparențele lor realiste, personajele, în furiile lor mecanice, jucate, simulate, seamănă în realitate cu făpturile ubuești ale lui Jarry”. Comedia „Gaițele” devine, astfel, una dintre cele mai moderne experiențe teatrale românești.

Spectacol în două părţi de Gabriel García Márquez
Traducerea: Darie Novăceanu

„Povestea „nesăbuitei” bunici care o obligă pe frumoasa și necoapta ei nepoată Erendira să se prostitueze pentru a o despăgubi de daunele cauzate într-un incendiu care i-a mistuit casa și de care o face răspunzătoare pe propria nepoată este dramatizată abil de către regizorul Ion Sapdaru. Acesta împrumută dintr-o altă povestire marqueziană un înger […] căruia în conferă un rol de raissoneur, de povestitor al întregii intrigi, înger care coboară deus ex machina cu hârzobul din ceruri și care, în final, o va urca în tării pe eroina spectacolului, Erendira. O suferință și o umilință pe pământ răsplătită cu o răpire între Domnul. Alăturarea de monstruozitate morală și cupiditate senilă (bunica) și frumusețe virginală (Erendira) alcătuiește un tablou de o deosebită forță și dramatism. Cumpărată cu o sută și ceva de pessos de un „văduvoi”, deflorată și abandonată apoi plăcerilor soldaților și contrabandiștilor, Erendira are, totuși, șansa de a-și descoperi iubirea într-un client care nu a mai făcut dragoste și care este și el un înger (căruia viața i-a retezat aripile). Pentru a o smulge desfrâului impus de babă, călugării unui ordin o răpesc pe Erendira și o închid într-o mănăstire, pregătindu-i o viață ascetică sau o căsătorie forțată cu un oligofren dintr-o chilie.

de Jean-Paul Sartre

Scrisă la sfârşitul războiului, piesa „Uşi închise” înglobează o serie de teze pe care Sartre avea să le reia mai târziu în opere fundamentale ce dezvăluie un scriitor ce se ridică în mod constant împotriva modurilor tradiţionale de gândire. La fel stau lucrurile şi în piesa „Uşi închise”, în care este imaginat un spaţiu strâmt, închis, de unde nu există cale de ieşire şi relaţiile dintre oameni sunt extrem de degradate. Spaţiul respectiv este chiar Infernul, organizat ca un adevărat sistem de opresiune, în care nu este nevoie de călăi, aparate de tortură sau focuri veşnice; aici, fiecare suflet este călăul altor suflete, prin prezenţă, prin acuzaţii şi examene de conştiinţă: „Călăul este fiecare dintre noi pentru ceilalţi doi”) Personajele care populează Infernul sunt reporterul Garcin, funcţionara Ines şi aristocrata Estelle, trei firi suficient de diferite pentru a nu putea coexista în armonie. Ei vor fi obligaţi să-şi recunoască propriile păcate – adulter, pruncucidere, înşelăciune, laşitate, răutate, manipulare odioasă), dorinţe ilicite şi amintiri neplăcute şi să le descopere pe ale celorlalţi, fiind forţaţi să accepte că în Infern nu se ajunge din întâmplare: „Suntem între noi, între criminali.” Când uşa elegantului salon-celulă se deschide, niciunul nu îndrăzneşte să iasă, pentru că s-au convins că nu mai au unde să se ducă, condamnarea însemnând să rămână împreună pe veci, continuând să se hărţuiască reciproc, să se suspecteze, să se mintă să îşi contrarieze gusturile şi convingerile. Aşadar, contrar reprezentării cunoscute, nu este nevoie să coborâm pentru a ne regăsi în Infern. Întreaga cruzime a Iadului poate fi întâlnită în saloanele cele mai confortabile şi în compania oamenilor celor mai prezentabili, conform concluziei sartriene devenită aforism: „Infernul sunt ceilalţi”.

Anul Internaţional Eminescu

Spectacol de poezie pe versuri de Mihai Eminescu

Selecţia versurilor, scenografia, ambianţa sonoră din creaţia compozitorului Jean Michel Jarre, interpretarea şi regia artistică:  Eugen Ţugulea

Lumini:  Iosif Balogh, Sorin Precup
Sonorizare:  Sorin Domide

Data premierei:  15 ianuarie 2000

Subcategories

Termeni generali de folosire a site-ului

Termenii și condițiile de utilizare a site-ului www.teatrulreginamaria.ro (denumite în continuare „Termeni și Condiții”) stabilesc condițiile în care orice persoană poate vizită sau utiliza serviciile disponibile pe site-ul www.teatrulreginamaria.ro (denumit în continuare „Site”) și are valoarea unei convenții încheiate între Teatrul Regina Maria,cu sediul în Oradea, Piața Regele Ferdinand nr 4-6, Oradea 410021, având Cod unic de identificare 28570729, în calitatea sa de proprietar și administrator al www.teatrulreginamaria.ro și orice persoană care vizitează ori accesează Site-ul sau care dorește să utilizeze serviciile disponibile pe site.

Neacceptarea Termenilor și Condițiilor, ori a oricărei prevederi din acestea, atrage obligația persoanei respective de a înceta accesarea Site-ului. Accesarea sau vizitarea în continuare a Site-ului, a oricărei pagini din acesta și/sau utilizarea serviciilor de rezervare/ cumpărare bilete, precum și a oricărui component al acestuia constituie o acceptare în întregime și necondiționată a Termenilor și Condițiilor și a oricărei prevederi din acestea.

Cumpărarea biletelor pentru spectacolele Teatrul Regina Maria

Teatrul Regina Maria oferă spre vânzare – bilete pentru spectacolele de teatru sau evenimentele pe care le găzduiește, în schimbul achitării acestor bilete, fie la Agenția de bilete, cash sau cu cardul, sau online, cu cardul bancar, pe www.eventim.ro. În funcție de contractele încheiate cu partenerii Teatrul Regina Maria, pot există taxe suplimentare. Taxele suplimentare reprezintă costurile survenite din procesarea plăților. Rezervările sunt înregistrate în momentul confirmării plății dumneavoastră. Teatrul Regina Maria își rezervă dreptul de a modifică prețul biletelor.

Modalități de plată

Pentru cumpărarea de bilete, Teatrul Regina Maria acceptă următoarele modalități de plată: plata cash sau cu cardul bancar la Agenția de bilete sau plata cu cardul bancar pe www.eventim.ro. Pentru a consulta termenii și condițiile site-ului www.eventim.ro, puteți accesa următorul link: https://www.eventim.ro/ro/termeni_de_utilizare/

Returnarea contravalorii biletelor

Teatrul Regina Maria nu va returna contravaloare biletelor decat în situații exceptionale, precum anularea spectacolului. În suma returnata nu sunt incluse comisioanele percepute de către procesatorul plății. Persoanele care achiziționează bilete online pot anula rezervarea efectuată în urma achiziționării biletelor online. Pentru a beneficia de returul banilor, este necesară trimiterea unui e-mail către This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. cu subiectul „RETUR nume si data spectacol” împreună cu dovada aferentă comenzii, primită prin email/sms de la procesatorul de plată, cu minim 72 de ore înainte de data și ora la care a fost programat spectacolul. Nicio cerere venită după termenul anterior menționat nu va fi onorată. Teatrul Regina Maria nu va returna contravaloarea biletelor în caz de neprezentare la oră anunțată oficial pentru începerea spectacolului.

Limitarea răspunderii

Teatrul Regina Maria nu este răspunzător sub nicio formă și nu poartă niciun fel de responsabilitate pentru serviciul de procesare a plăților cu cardul. Teatrul Regina Maria nu este responsabilă pentru niciun fel de eroare și/sau fraudă decurgând din, sau în legătură cu acest serviciu. Totodată, deși serviciile de plată sunt oferite și dirijate în totalitate și în mod independent de către furnizorii noștri, Teatrul Regina Maria va întreprinde toate măsurile rezonabile pentru a limita pe cât posibil riscul apariției acestor erori și/sau fraude.

Teatrul Regina Maria va depune toate eforturile rezonabile pentru a asigura acuratețea și încrederea în Site și va încerca să corecteze erorile cât mai repede. Teatrul Regina Maria nu este responsabil pentru inadvertențe, erori sau omisiuni comise în furnizarea informațiilor de către Utilizatori.

Utilizatorii Siteului sunt de acord să nu considere Teatrul Regina Maria responsabil pentru utilizarea incorectă sau frauduloasă a Site-ului.

În cazul apariției situației de forță majoră, Teatrul Regina Maria și/sau operatorii, angajații și reprezentanții săi, sunt exonerați total de răspundere. Cazurile de forță majoră includ, dar nu se limitează la, erori de funcționare ale echipamentului tehnic al Teatrul Regina Maria, lipsa funcționarii conexiunii la internet, lipsa funcționării conexiunilor de telefon, virușii informatici, accesul neautorizat în sistemele Site-ului, erorile de operare, etc. Utilizatorii renunta la cereri, pretenții, acțiuni, impuneri, pierderi, daune, costuri (incluzând, fără nici un fel de limitare, onorariile avocaților), cheltuieli, judecați, decizii, amenzi, regularizări sau alte obligații rezultate sau relaționate cu orice altă acțiune a Utilizatorului în legătură cu utilizarea serviciului de vânzare sau rezervare bilete Teatrul Regina Maria.

Modificarea Termenilor și Condițiilor

Teatrul Regina Maria își rezervă dreptul de a modifică oricând și în orice mod oricare dintre prevederile din Termeni și Condiții, fără nici o notificare prealabilă și fără a fi obligată să îndeplinească vreo altă formalitate față de Utilizatori. Orice modificare este acceptată deplin și necondiționat de către Utilizatorii Site-ului prin simplă utilizare sau accesare a oricărei facilități oferite de site sau de serviciile de cumpărare sau rezervare bilete ori prin accesarea Site-ului. Utilizatorul este de acord cu Termenii și Condițiile de utilizare ale Site-ului, în formă și cu conținutul de la dată accesării.

Legea aplicabilă. Litigii

Drepturile și obligațiile utilizatorilor Site-ului și ale Teatrul Regina Maria, prevăzute de Termeni și Condiții, precum și toate efectele juridice pe care le produc acestea, vor fi interpretate, implementate și guvernate în conformitate cu legea română în vigoare. Orice litigiu apărut în legătură cu Termenii și Condițiile va fi soluționat pe cale amiabilă. În cazul imposibilității de a ajunge la un acord, litigiul va fi soluționat de către instanța judecătorească română competență aflată în rază teritorială a municipiului Oradea sau de către instanța judecatorasca a municipiului cel mai apropiat de locul desfășurării spectacolului în cazul deplasărilor.

Abonamente și bilete

Accesul publicului la spectacolele Teatrului Regina Maria se face exclusiv pe baza biletelor. Acestea pot fi achiziționate de la Agenţia Teatrului (cu plata în numerar sau cu cardul) sau online pe www.eventim.ro, în limita locurilor disponibile.

Utilizarea biletelor

Prin cumpărarea și rezervarea biletelor disponibile prin serviciul online, rezervarea locurilor în sala se face automat în ordinea achiziționării biletelor, în limita locurilor disponibile. Toate rezervările expiră cu 15 minute înainte de ora începerii spectacolului, în cazul neprezentării. Teatrul Regina Maria nu își asumă nicio despăgubire în cazul nerespectării intervalului de timp anterior menționat. În caz de întârziere, cumpărătorii care nu respectă regulă impusă de teatru își pierd prioritatea privind așezarea în sală. Accesul acestora în sală va mai fi posibil, în mod excepțional, numai în condițiile în care vor mai există locuri disponibile.

Accesul la spectacole se va face doar după verificarea datelor personale. Sunt acceptate următoarele modalități de validare: biletul printat primit prin e-mail sau e-mail-ul prezentat direct pe telefon sau tabletă. În cazul în care nu există posibilitatea prezentării cu biletul electronic, este de datoria dumneavoastră să imprimați biletul electronic în întregime, incluzând elementele de identificare (datele dumneavoastră, informațiile despre reprezentație, numărul locurilor achiziționate, etc).

Prin achiziționarea de bilete de la Agenția de bilete sau de pe www.eventim.ro, utilizatorii acceptă să respecte regulamentul de funcționare al teatrului. Teatrul își rezervă dreptul de a nu permite accesul acelor persoane care nu respectă regulamentul de funcționare al teatrului.

Regulamentul oficial de participare la spectacolele Teatrului Regina Maria

Teatrul Regina Maria supune atenției dumneavoastră următoarele reguli de bază, obligatorii pentru toate persoanele care participă la spectacolele teatrului.

Prin participarea la spectacolele şi evenimentele Teatrului Regina Maria, spectatorii se obligă să respecte prezentul regulament, pe tot parcursul prezenţei în spaţiile teatrului. În caz de nerespectare a acestor reguli, teatrul îşi rezervă dreptul de a refuza accesul persoanelor sau excluderea acestora de la evenimentele desfăşurate în sălile şi spaţiile teatrului, fără a avea obligaţia de a restitui contravaloarea biletului.

Rezervări bilete

Pentru spectacolele Teatrului Regina Maria se pot face rezervări la Agenția Teatrului, prin email la adresa: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. sau la numărul de telefon: 0359/411.570. Rezervările sunt valabile 72 de ore, iar locul în sala de spectacol este garantat doar prin cumpărarea biletului.

Bilete cu reducere

Teatrul Regina Maria oferă reduceri la bilete pentru elevi, studenţi şi pensionari, în limita locurilor disponibile. Biletele cu reducere pot fi achiziționate exclusiv pe baza documentelor justificative și numai prin Agenția Teatrului. La controlul biletelor, spectatorul trebuie să îşi dovedească calitatea de elev, student sau pensionar. În caz contrar, Teatrul Regina Maria poate refuza accesul acestuia în sală fără a rambursa contravaloarea biletului respectiv.

Restricţii de vârstă

Unele spectacole ale Teatrului Regina Maria pot conține mesaje nerecomandate unui anumit segment de vârstă. În acest caz, teatrul va avertiza spectatorii despre restricția de vârstă pe afișul producției respective, pe afișul lunar și pe website-ul oficial al instituției și îşi rezervă dreptul de a refuza accesul în sala de spectacol pentru categoriile de vârstă care fac obiectul acestui mesaj.

Accesul în sălile de spectacol

Accesul publicului în sala de spectacol după ora începerii spectacolului nu este permis, cu excepția spectacolelor cu pauză, caz în care accesul poate fi făcut pe durata pauzei, însă disponibilitatea locului se pierde.

Neprezentarea la timp la spectacol nu dă dreptul la rambursarea biletului sau la utilizarea sa la o reprezentație ulterioară. Biletul achiziționat nu poate fi schimbat sau returnat indiferent de motivul invocat.

Prezenţa în sălile de spectacol

Spectatorii se obligă să respecte regulile de bună purtare, să mențină ordinea publică şi standardele de conduită acceptate, reglementările de securitate şi de siguranţă anti-incendiu şi să se conformeze ordinelor şi regulamentelor Teatrului Regina Maria şi/sau ale organelor de drept.

Prin prezența la spectacolele şi evenimentele Teatrului Regina Maria, spectatorul acceptă să fie filmat şi/sau fotografiat în timpul acestora de către persoane autorizate de teatru şi permite utilizarea înregistrărilor foto/video/audio în scopuri promoționale.

În incinta Teatrului Regina Maria sunt strict interzise următoarele:

  • fotografierea, filmarea sau înregistrarea audio a spectacolelor Teatrului Regina Maria fără un acord prealabil din partea conducerii
  • folosirea telefoanelor mobile pe toată durata de desfășurare a spectacolului/evenimentului
  • fumatul în interiorul Teatrului Regina Maria (inclusiv țigarete medicinale sau electronice)
  • consumul de alimente și băuturi în sala de spectacol
  • accesul persoanelor aflate în stare de ebrietate
  • accesul animalelor în interiorul Teatrului Regina Maria
  • aruncarea oricărui obiect în scenă sau în sală, săvârșirea acțiunilor care încalcă ordinea şi periclitează desfășurarea evenimentelor
  • depozitarea oricărui tip de bunuri în sala de spectacol
  • comportamentul agresiv, limbajul vulgar şi abuziv, amenințările, tonul ridicat faţă de ceilalți spectatori sau reprezentanți ai teatrului
  • efectuarea actelor de comerţ de orice tip sau distribuirea de materiale cu conţinut informaţional şi/sau publicitar fară acordul scris al conducerii.

Reprezentanţii Teatrului Regina Maria îşi rezervă dreptul de a interveni în oricare din aceste situaţii în scopul respectării celor de mai sus.

Modificarea programului de spectacole

În cazuri excepționale, care implică îmbolnăvirea unui actor, caz fortuit sau în caz de forță majoră, Teatrul Regina Maria îşi rezervă dreptul de a face modificări în programul de spectacole, iar biletele vândute pot fi rambursate sau reînnoite pentru o altă reprezentație.

Amintim publicului că Teatrul Regina Maria este singurul producător, titular al drepturilor de autor şi drepturilor conexe din spectacole şi ale spectacolelor prezentate de către acesta, prin urmare îşi rezervă dreptul de a-şi apăra interesele prin toate mijloacele prevăzute de lege.

Trupa Iosif Vulcan:

Trupa Arcadia:

×

TOP