Please ensure Javascript is enabled for purposes of website accessibility
Folosim cookie-uri | We use cookies
Cookie-urile ne permit să vă oferim online serviciile noastre. Pentru a vă bucura de toate facilitățile website-ului este necesar să le acceptați.
×

Despre

Comedie în două părţi de William Somerset Maugham
Traducerea:  Andrei Bantaş

Axată pe clasica temă a triunghiului amoros, comedia „Cum se cuceresc bărbații?” înfățișează ingenioasa stratagemă prin care Penelopa caută să redobândească atenția și afecțiunea soțului său, Dick, medic reputat, implicat într-o aventură sentimentală cu atrăgătoarea Ada Fergusson. Deși la început este decisă să-i „facă scene” soțului și să ceară divorțul, Penelopa acceptă sfaturile surprinzătoare, dar înțelepte ale tatălui său, matematicianul Golightly. Ea începe să se comporte ca și cum aventura soțului ar fi un fapt perfect normal, pare să o accepte tacit, ba mai mult, îi împinge pe cei doi cât mai mult unul spre celălalt, facilitându-le întâlnirile. Totodată, își vinde scump dragostea, devine rece, distantă și uită tot mai multe din obiceiurile ei de soție iubitoare. Întregul plan nu întârzie să dea roade. Intrigat și deranjat de atitudinea prea calmă și firească a Penelopei și sufocat de pretențiile, inclusiv financiare ale Adei, Dick, cuprins de remușcări, redevine bărbatul fidel, atent și iubitor de odinioară, mișcat de cele mai bune intenții pentru a-și recuceri soția.

Comedie în două părţi de Giovanni Maria Cecchi
Traducerea: Eta Boeriu
Premieră pe ţară

Circumscrisă comediei culte italiene din epoca renascentistă, piesa „Vicleniile dragostei” oferă o avalanșă de confuzii, combinații ingenioase, păcăleli amuzante și încurcături inedite, toate având ca ax central tribulațiile iubirii. În Prolog, autorul mărturisește că s-a inspirat dintr-o întâmplare reală, petrecută la Pisa, comedia devenind astfel o oglindă a vieții din perioada Renașterii. Piesa pune în mișcare un soț bătrân (Messer Ambrogio), o soție tânără și fermecătoare (Oretta), pe sora ei, înzestrată cu aceleași calități (Violante), și doi tineri înfocați, hotărâți să profite de situație (Giulio și Rinuccio). „Sensul major al operei lui Cecchi este acela că firea umană are nevoie de armonie, de echilibru, rupt în cazul de față printr-un mariaj inadecvat, în care partenerii sunt prea depărtați pe scara vieții pentru a se putea pune de acord în … toate celea. Pornirile adulterine ale Orettei nu sunt condamnate, ele venind ca o încercare de restabilire a echilibrului rupt de Ambrogio atât prin căsătoria egoistă, precum și prin licențele pe care încă și le îngăduie. Dar se știe de când lumea: o soție înșelată e o victimă, un soț încornorat – un ridicol, deci din toată tevatura asta perdantul va fi Ambrogio, tinerețea (Oretta, Violante, Giulio și Rinuccio) încasându-și cu prisosință drepturile.” (Dumitru Chirilă în „Familia”, mai 1988).

de Frank Wedekind
Traducerea:  Simion Dănilă
Premieră pe ţară

Considerată de criticul Mircea Morariu drept un studiu de caracter, piesa „Maestrul cântăreț” reia dezbaterea problemei condiției artistului în societate. „Caratele de modernitate ale textului constau în modul cu totul aparte în care e înfățișată respectiva temă. Gerardo, protagonistul piesei, nu mai este artistul marginalizat, aspirant neînțeles la celebritate, condamnat să lupte pentru afirmarea valorii sale; cântăreț wagnerian de mare talent, el e un idol public, un fel de „articol de lux” pentru lumea mondenă, un sclav al succesului ce-l duce la dezumanizare. E o simplă marionetă ce execută un balet mecanic menit a-l arăta într-o măreție contrafăcută lumii superficiale și blazate care-l idolatrizează și-l devorează. Vitalitatea autoimpusă, aroganța controlată, falsa aureolă ce-l fac să rămână sub clopotul de sticlă care-i sufocă personalitatea, contrapunctate de întâlnirea cu „intrușii” ce atentează la siguranța și răceala inumană a eroului, creează în jurul acestuia o atmosferă de coșmar.” (Mircea Em. Morariu în ”Steaua” nr. 3/1988).

Premieră absolută de Tudor Popescu

„Zece hohote de râs” reprezintă o selecție făcută de însuși autor din multitudinea de scenete, schițe teatrale și momente satirice create de-a lungul timpului. În formula generoasă a „teatrului în teatru” sunt asamblate o serie de sketch-uri, de pilule satirice, pretext pentru autor de a lansa considerații teoretice în diverse registre, pe tema personalității actorului, a travesti-ului, a sensului teatrului în general. Liantul scenic al pastilelor este de sorginte pirandeliană: un director de teatru desfășoară în fața unei reportere fragmente din viața colectivului pe care îl conduce. Justificând această parte a spectacolului, Tudor Popescu mărturisește în caietul-program al spectacolului: M-am străduit să scriu o piesă în care viața teatrului să fie arătată direct, „povestită” cu umor și dulce ironie și în care să se simtă dragostea mea pentru toți cei care îl slujesc, dar mai ales pentru cei care sunt „însuși teatrul”, cum îmi place să spun: actorii. „Zece hohote de râs” nu este scrisă (în partea care se referă la teatru) în cheie satirică, umorul ducle dominând. Satira e refugiată în pastile și ea nu se referă la lumea teatrului.” Într-adevăr, scenetele, intitulate: „Dragoste în câmpul muncii”, „Momentul potrivit”, „Dobitocul”, „Discursul funerar”, „Cadourile”, „Dragoste la gest frumos” și „Peștișorul de argint” au un pronunțat ton satiric, textele de la bază fiind scrise de I.L. Caragiale, Teodor Mazilu, Aurel Baranga, Ion Băieșu și Tudor Popescu însuși. Ele pun în mișcare două sau trei personaje și constituie mici radiografii morale comice, denunțând oportunismul, înșelarea bunei-credințe, micile aranjamente, clișeele lingvistice, stereotipurile funcționarilor, semidoctismul și prostia.

Comedie în două acte de I.L.Caragiale

„O noapte furtunoasă”, cunoscuta piesă a lui I.L.Caragiale evocă un timp nu prea îndepărtat şi deloc idealizat, un timp în care caracterele umane oglindesc moravuri şi situaţii absolut hilare, demne de subliniat, întrucât putem regăsi tipologii actuale, făcând doar un mic exerciţiu de recunoaştere. Jupân Dumitrache Titircă, zis şi Inimă-Rea, căpitan în garda civilă şi militant politic liberal, este un om care se respectă şi vrea să fie respectat, cu precădere în „onoarea lui de familist”. Foarte revoltat din pricina „bagabonţilor” care au umplut lumea, Dumitrache îi povesteşte amicului Nae Ipingescu cum de două săptămâni, un „amploiat” îi fierbe zilele, uitându-se după cucoane: Veta – soţia şi Ziţa – cumnata sa. Veta, însă, căsătorită de tânără cu Dumitrache, bărbat „copticel”, are o aventură amoroasă cu Chiriac, omul de încredere al căpitanului. Culmea comicului este atinsă când din stradă, Dumitrache, care îşi face rondul de noapte, îi strigă lui Chiriac, strâns îmbrăţişat cu Veta, să vegheze la onoarea lui de familist.

Comedie de Ion Băieşu

„În personajul central al piesei – Grămescu – recunoaștem un tip frecvent în comediografia actuală: insul care ia de la societate cu amândouă mâinile fără să dea în schimb nimic. Parvenit pe o anume treaptă socială – în cazul de față șef peste cooperația meșteșugărească a unei localități – specimenul pierde orice control asupra propriului egoism, instaurându-se stăpân peste subalterni (și peste … veniturile lor ilicite), schimbând secretarele după impulsurile erotice și menținându-și unitatea conjugală prin confortul material creat. În aceste condiții, instinctul de conservare se hipertrofiază, grija pentru escamotarea adevărului, pentru păstrarea poziției și implicit a bunurilor câștigate prin ea, devenind preocuparea aproape exclusivă. Vizitele succesive și sub măști diferite ale anchetatorului Turbatu pun în lumină deruta existențială a lui Grămescu, absurdul acestei existențe bazate pe insațietate, pe pofta nelimitată de acaparare și pe teama consecutivă acesteia. Hazul, caraghioslâcul, grotescul situației rezultă din contradicția dintre scop și consecințe: în loc să producă liniște și satisfacție, scopul atins devine generator de spaime și de servituți, dar odată intrat în acest circuit al alienării, al dezumanizării, individul nu se mai poate sustrage, va acționa ca un mecanism aberant, îndreptându-se spre un eșec implacabil.” (Dumitru Chirilă, în „Familia”, octombrie 1987).

Café-théatre

Spectacol-lectură Caragiale (schiţe, versuri, scene din piese şi un act din comedia Smotocea şi Cotocea de Ştefan Cazimir), precedat de simpozionul Caragiale pentru toţi, organizat în colaborare cu Biblioteca municipiului Oradea
Scenariul: Elisabeta Pop

Spectacolul a fost organizat pentru a comemora 75 de ani de la încetarea din viață a lui I.L. Caragiale și a fost completat de o expoziție în Foaierul Teatrului, în care au fost prezentate ediții ale operei, afișe, caiete-program și fotografii din spectacolele cu piesele caragialiene jucate de-a lungul timpului.

Teatru de poezie – Spectacol Şt.Aug.Doinaş
Selecţia versurilor: Elisabeta Pop

„O întâlnire cu poezia unuia din cei mai importanți poeți români în viață – Ștefan Augustin Doinaș – constituie o sărbătoare și un real motiv de bucurie pentru locuitorii oricărui oraș românesc. Pentru orădeni, un plus de mândrie, întrucât poetul a fost, în toți acești ani, colaboratorul permanent al revistei „Familia”. Recent, poetul Mircea Dinescu spunea despre Doinaș că „nu e doar un mare poet… ci și un făuritor de capodopere cum nu mai există la această oră pe aici sau aiurea.” („Crișana”, anul XLII, nr. 12500, 27 mai 1987)

Teatru de poezie – Spectacol Mihai Eminescu
Scenariul: Elisabeta Pop şi Sergiu Savin

Spectacolul omagial dedicat lui Mihai Eminescu a debutat cu o introducere în opera poetului, cuprinzând referințe la creația eminesciană de început, note critice și elogii aduse de contemporani. Partea cea mai substanțială a recitalului a fost alcătuită dintr-o selecție de poezii majoritatea postume, lirismul și accentele lor nostalgice fiind potențate de acompaniamentul Orchestrei de cameră a Filarmonicii de Stat Oradea.

de D.R.Popescu
Premieră absolută

Continuare tematică a pieselor „Balconul”, „Pasărea Skakespeare” și „Ca frunza dudului din rai”, „Dormind pe un șarpe” este o dramă a conștiinței care ridică aceleași întrebări despre nevoia de adevăr în relațiile interpersonale. Desfășurarea conflictului e pasionantă, inlcuzând crime, tentative de omor, adulter, iubiri mistuitoare, dar accentul nu cade pe epic, ci pe etic. Ilarie, fost revoluționar și constructor de hidrocentrale, și-a abandonat ambițiile și idealurile, refugiindu-se într-o lume a torpitudinii, a culpabilității, a valorilor pervertite. El este căsătorit cu mult mai tânăra Ella, care are o relație amoroasă ilicită cu Tavi. Reeditând triunghiul mitic Agamemnon-Clitemnestra-Egist, tinerii pun la cale și înfăptuiesc uciderea soțului bătrân. Cu toate acestea, după cum remarcă Ion Cocora („Tribuna”, 24 septembrie 1987), crima nu pote fi justificată în totalitate prin patima iubirii adultere, ci e favorizată de un climat existențial degradat în toate palierele sale. Totuși, dincolo de vina omniprezentă, de traiectoriile imprevizibile, de deformări și aberații, prin iubire, cei doi acced la o stare de grație care le permite să vadă și să rostească adevărul.

de Hubay Miklós
Premieră pe ţară  în limba română
Traducerea: Elisabeta Pop, Attila Fekete, Otto Szombati Gille

Având alura unui poem dramatic, „Cele trei nopți ale unei iubiri” este o piesă simbolică și poetică, a cărei acțiune este proiectată pe fundalul tragic al celui de-al Doilea Război Mondial. Piesa deapănă firul poveștii de dragoste, emoționante prin efemeritatea ei, dintre Iulia și Balint-Poetul. Tinerii căsătoriți locuiesc într-o imensă casă goală din Budapesta, însă oaza lor de liniște se dovedește iluzorie. Cei doi și grupul lor de prieteni boemi se intersectează cu reprezentanții lumii din afară – Judecătorul și soția lui, Căpitanul, Responsabilul cu alarma aeriană și alții – aducători de premoniții sumbre. Într-adevăr, Balint va fi forțat să plece în război și nu se va mai întoarce. În urmă el lasă o existență scurtă, dar plină de ardoare: a iubit pasional, a legat prietenii adevărate, a fost generos, sincer, pur. Moartea sa absurdă nu curmă numai povestea de dragoste, ci anulează potențiala operă a Poetului ce va rămâne fără biografie. Din piesă răzbate vocea unui umanist care spune un NU hotărât războiului, catastrofelor și traumelor pe care le implică acesta, astfel încât „Cele trei nopți ale unei iubiri” dobândește o deschidere spre universalitate, prin accentele sale de tragedie modernă.

Comedie în două părţi de William Somerset Maugham
Traducerea: Andrei Bantaş
Premieră pe ţară

Intriga comediei „Moda căsătoriilor” se concentrează în jurul Victoriei Lowndes, femeie tânără, atrăgătoare, dar preocupată mai mult de ea însăși decât de binele celorlalți. Soțul său, William, a fost dat dispărut și considerat mort în Primul Război Mondial. Dar, în realitate, William e cât se poate de viu și se îndreaptă spre Londra pentru a-și regăsi soția. El nu este la curent cu schimbările care au survenit în familia sa fără voia lui: Victoria s-a căsătorit cu Frederick, cel mai bun prieten al lui William și are deja în vedere un al treilea soț, în persoana unui industriaș înstărit. Răsturnările de situație și complicațiile care urmează pun în lumină eforturile lui William și ale lui Frederick nu de a cuceri grațiile Victoriei, ci de a scăpa de ea…

Aproape farsă de Mircea Radu Iacoban

«…un cheferist bătrân dădea cu ciocanul în roți. „De ce ciocănești, taică? l-am întrebat. „D-apoi, izbesc în ele de patru’j’de ani. Și-am uitat de ce” » (Moșul). „Plouă la Sovata” este o comedie tristă ce are în prim-plan un grup de funcționari mărunți, rutinați până la pierderea identității, plictisiți, robotizați și terorizați de șeful lor. Întreaga tinerețe le-a murit în biroul sufocant, întreaga viață le-a trecut în amânare, demoralizare și apatie. O fereastră situată prea sus, pe care toți vor să o deschidă și care mereu se închide singură anunță spargerea convenționalismului și a înghețării în tipare. Evenimentul care îi scoate din rutina ucigătoare este sosirea Cetățeanului (un anonim, căci ei nu-l văd prin micile geamuri ale ghișeelor). Regăsindu-și umanitatea, își dau seama că viața s-a scurs în timp ce ei au adunat la nesfârșit cifre și formulare. E momentul în care ies la iveală toate durerile, neîmplinirile, visurile secrete. Ca la Gogol sau Dostoievski, în spatele oamenilor neînsemnați se ascunde subtilitate, profunzime, tandrețe, dar și mânie distrugătoare. În fond, piesa nu deplânge destine individuale, ci înstrăinarea omului de esența sa într-o lume tot mai grăbită, mai superficială, singurătatea omului în mijlocul semenilor care au uitat să îl asculte.

de  Platon Pardău

„Ioneștii” este o dramă cu puțină substanță conflictuală, în care accentul nu e pus pe întâmplări, ci pe dezbaterea ce are în centru familia. Piesă-discuție, piesă-confesiune, „Ioneștii” aduce în prim-plan conflictul dintre generații, dar și cel dintre aspirații și posibilitățile reale. „Micul clan al Ioneștilor – Ioan-tatăl, Ana-mama, Nicolae-fiul și Vera-nora – lasă impresia unei mici citadele a împlinirilor, a fericirii sau chiar de natură să stârnească invidii sau chiar suspiciuni. Vocea anonimă care sună frecvent la telefon pentru a face reproșuri, pentru a injuria sau pentru a amenința, are un sens oracular, dar mai degrabă atrage atenția că în casa Ioneștilor armonia nu este atotstăpânitoare, că aici multe conflicte se află în stare latentă și, de altfel, vor izbucni la aflarea unei vești care cade ca un trăsnet: Ioan Ionescu a renunțat la postul de director adjunct al unui mare combinat metalurgic, post pe care îl deținea de la nașterea combinatului și cu care părea „cununat” pe viață. Ba mai mult, ultimul său act de autoritate îl reprezintă blocarea accesului propriului fiu la un post important (…). Odată pietricica aruncată se va porni avalanșa: imputări, dezvăluiri, regrete, crize de conștiință. Cei patru se vor dovedi posesorii unor biografii „încărcate”, fiecare având o vină – reală sau inventată, în funcție de modul de a vedea lumea – față de ceilalți și – evident – fiecare având dreptul la o compensație.” (Dumitru Chirilă în „Familia”, octombrie 1986).

Teatru de poezie din versuri de  Marin Sorescu
Scenariul: Elisabeta Pop

Interpreţi:
Cristina Şchiopu, Alla Tăutu, Mariana Vasile, Eugen Harizomenov, Ion Abrudan

Invitaţi în spectacol:
Marin Sorescu, Virgil Ogăşanu, Ion Caramitru, Nicolae Moranciu

Regia artistică şi  scenografia:  Sergiu Savin

Regia tehnică:  Mărioara Goina
Sufleor:  Iuliana Chelu
Lumini:  Vasile Blejan, Iosif Balogh, Emeric Kozák

Data premierei:  25 martie 1986

Comedie în două părţi de  Barillet şi Grédy
Traducerea: Angela Plati

Afiliată teatrului de bulevard, comedia „Floare de cactus” a înregistrat un succes notabil atât în Europa, cât și în America, unde a ținut afișul pe Broadway timp de trei ani și a cunoscut două ecranizări, în 1968 și în 2011. Ca în orice comedie de acest fel, problemele abordate, deloc fundamentale pentru destinul omenirii, pot deveni cruciale pentru microcosmosul individului obișnuit. Pretextul avalanșei de întâmplări comice este dragostea. Julien Desforges, dentist prosper, are o aventură sentimentală cu tânăra și fermecătoarea Antonia, însă pentru a evita o prea mare implicare și responsabilitate, imaginează un mariaj, ba chiar și trei copii. După o întâlnire eșuată, Antonia are o tentativă de suicid, dar este salvată de Igor, un vecin tânăr și simpatic. Cuprins de remușcări, Julien pretinde că va divorța urgent, însă Antonia ține să o cunoască pe viitoarea fostă doamnă Desforges. Pentru a pune în scenă minciuna elaborată, Julien îi cere sprijinul lui Stéphane, asistenta sa model, foarte eficientă și aparținând, cel puțin în aparență, tipului „cactus”. Întâmplările care vor urma îi vor dovedi că, surprinzător, și cactușii pot înflori…

Piesă în două părţi de Peter Shaffer
Traducerea: Beatrice Staicu

În „Amadeus”, Peter Shaffer combină istoria și ficțiunea pentru a prezenta aspecte ale ultimilor ani de viață ai lui Wolfgang Amadeus Mozart. Piesa explorează rivalitatea dintre Mozart și Antonio Salieri, compozitorul curții Împăratului Austriei la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Invidiind talentul tânărului Mozart și nefericit din cauza propriei mediocrități, Salieri nu poate înțelege cum Dumnezeu a oferit un asemenea har incredibil excentricului Mozart, după cel el însuși a încheiat un „pact” cu Divinitatea. El îl reneagă pe Dumnezeu și plănuiește să își distrugă rivalul pe toate căile posibile. În forul interior al lui Salieri, invidia se combină cu admirația, aproape dragostea pentru muzica lui Mozart. Salieri înțelege mai bine decât oricine calitățile excepționale ale muzicii lui Mozart, iar acest amestec de ură și apreciere face din el unul din cele mai complexe personaje ale dramaturgiei universale. De asemenea, deși poartă numele lui Mozart (Amadeus – cel iubit de Dumnezeu), istorisirea se face din unghiul lui Salieri, bătrân și pregătindu-se de moarte, ilustrând intoleranța, dar meditând la genialitate.

Piesă în două părţi de Paul Everac

Titlul piesei face referire la „Cartea lui Iov” din Biblie, ce înfăţişează întâmplări pilduitoare din viaţa înţeleptului Iov, pe care Dumnezeu îl pune la încercare, permiţându-i lui Satan să îi scoată în cale tot felul de piedici, dureri şi catastrofe. Iov trece cu bine peste toate încercările, ajutat de răbdare şi de o credinţă imensă în Dumnezeu. Lipsită de acţiune dramatică efectivă, piesa „Cartea lui Ioviţă” este alcătuită dintr-o serie de dialoguri unitare ca temă, dar variate din punctul de vedere al tipologiilor implicate. Inginerul Ioviţă este stăpânit de un ideal greu de înţeles pentru cei din jur: credinţa în socialism. Soţia, prietenii şi colegii încearcă să îl determine să îşi deschidă ochii spre realitate, să constate că faptele din jur nu sunt deloc aşa cum au fost profeţite. Scenă de scenă, Ioviţă se confruntă cu adevăruri de viaţă foarte concrete, care par să-l doboare prin argumentul material sau spiritual imediat. Deşi distanţa dintre doctrină şi realitate este destul de mare, totuşi, convingerile sale rămân nezdruncinate. „Inginerul Ioviţă socoteşte că trebuie să înfrângă inerţii, să dărâme conformismele şi rutina. A descoperi forme de progres, fie şi în sectoare de activitate cât de umile sau de obişnuite îi pare ca făcând parte din datoria elementară a vieţii şi a condiţiei umane. Este convins că greutăţile ori diferitele contrarietăţi ce s-ar ivi în cale nu pot să împiedice totul. Mai presus de orice, îi este necesar să se simtă în serviciul oamenilor; aceasta nu neapărat urcând pe baricade, ori afişând aere de inspirat, ci procedând cu măsuri simple, fireşti, de omenesc şi bună-credinţă.” (Prof. Ion Zamfirescu)

Comedie în două părţi de Mircea Ştefănescu

Piesă de caldă intimitate, asemănată cu romanţele de altădată, „Vis de dragoste” conturează atmosfera încă patriarhală a unui cartier mărginaş al Bucureştiului anilor ’20, cu bragagiii, simigiii, ţigăncile, lampagiii şi flaşnetarii care îl populau. În această lume simplă, calmă, plină de bună-cuviinţă îşi face apariţia Dudu Zamfirescu, întruchipare a boemului, om fără căpătâi, cinic şi rebel. O mare parte a piesei desfăşoară un vis pentru a revela interioritatea eroului. Întreaga lui capacitate sufletească se concentrează în problematica iubirii, unde se dovedeşte pur, dezinteresat, profund. Astfel, în pofida amoralismului său, el rămâne o „secătură” simpatică, animată de lirism tandru, ironie blândă, având o fire luminoasă şi idealistă.

Piesă în două părţi de Mircea Bradu

Premieră absolută

„Un om care cu mulţi ani în urmă şi-a părăsit nu numai familia, ci şi ţara, revine printre ai săi încercând să lege firele de mult rupte. În locul copiilor de altădată îl întâmpină oameni maturi, care şi-au făcut sau încearcă să-şi facă un rost în viaţă, investiţi nu numai cu dreptul, dar şi cu capacitatea de a judeca şi de a opta. Soţia, care l-a aşteptat cu dragoste, în ciuda unei căsătorii fictive, de convenienţă, făcută pentru a-şi pune copiii în adăpost de inconvenientele cauzate de un tată transfug, nu înţelege să-şi abandoneze crezurile sau să-şi taie legăturile cu ceea ce a însemnat însăşi raţiunea existenţei sale. Aşa se face că după euforia revederii, după decantarea a ceea ce este autentic şi ceea ce este doar amabilitate hipertrofiată în relaţiile dintre cel întors şi cei de acasă, începe să se vadă că peste prăpastia aşternută de timp, de distanţe, dar mai ales de modurile diferite de a vedea lumea, ei nu reuşesc să întindă poduri trainice, cu numai punţi provizorii care vor ceda la primele solicitări mai serioase. În cele din urmă Alexandru („tatăl risipitor”) se va întoarce la ale lui, mai bătrân cu o experienţă şi mai slăbit de o decepţie, aceea de a nu fi reuşit să convingă pe nici unul dintre cei dragi să-l urmeze, ei rămânând insensibili la tentaţiile oferite şi statornici în credinţa că fericirea nu poate fi realizată cu rădăcinile tăiate.” (Dumitru Chirilă, „Familia”, decembrie 1985).

Subcategories

Termeni generali de folosire a site-ului

Termenii și condițiile de utilizare a site-ului www.teatrulreginamaria.ro (denumite în continuare „Termeni și Condiții”) stabilesc condițiile în care orice persoană poate vizită sau utiliza serviciile disponibile pe site-ul www.teatrulreginamaria.ro (denumit în continuare „Site”) și are valoarea unei convenții încheiate între Teatrul Regina Maria,cu sediul în Oradea, Piața Regele Ferdinand nr 4-6, Oradea 410021, având Cod unic de identificare 28570729, în calitatea sa de proprietar și administrator al www.teatrulreginamaria.ro și orice persoană care vizitează ori accesează Site-ul sau care dorește să utilizeze serviciile disponibile pe site.

Neacceptarea Termenilor și Condițiilor, ori a oricărei prevederi din acestea, atrage obligația persoanei respective de a înceta accesarea Site-ului. Accesarea sau vizitarea în continuare a Site-ului, a oricărei pagini din acesta și/sau utilizarea serviciilor de rezervare/ cumpărare bilete, precum și a oricărui component al acestuia constituie o acceptare în întregime și necondiționată a Termenilor și Condițiilor și a oricărei prevederi din acestea.

Cumpărarea biletelor pentru spectacolele Teatrul Regina Maria

Teatrul Regina Maria oferă spre vânzare – bilete pentru spectacolele de teatru sau evenimentele pe care le găzduiește, în schimbul achitării acestor bilete, fie la Agenția de bilete, cash sau cu cardul, sau online, cu cardul bancar, pe www.eventim.ro. În funcție de contractele încheiate cu partenerii Teatrul Regina Maria, pot există taxe suplimentare. Taxele suplimentare reprezintă costurile survenite din procesarea plăților. Rezervările sunt înregistrate în momentul confirmării plății dumneavoastră. Teatrul Regina Maria își rezervă dreptul de a modifică prețul biletelor.

Modalități de plată

Pentru cumpărarea de bilete, Teatrul Regina Maria acceptă următoarele modalități de plată: plata cash sau cu cardul bancar la Agenția de bilete sau plata cu cardul bancar pe www.eventim.ro. Pentru a consulta termenii și condițiile site-ului www.eventim.ro, puteți accesa următorul link: https://www.eventim.ro/ro/termeni_de_utilizare/

Returnarea contravalorii biletelor

Teatrul Regina Maria nu va returna contravaloare biletelor decat în situații exceptionale, precum anularea spectacolului. În suma returnata nu sunt incluse comisioanele percepute de către procesatorul plății. Persoanele care achiziționează bilete online pot anula rezervarea efectuată în urma achiziționării biletelor online. Pentru a beneficia de returul banilor, este necesară trimiterea unui e-mail către This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. cu subiectul „RETUR nume si data spectacol” împreună cu dovada aferentă comenzii, primită prin email/sms de la procesatorul de plată, cu minim 72 de ore înainte de data și ora la care a fost programat spectacolul. Nicio cerere venită după termenul anterior menționat nu va fi onorată. Teatrul Regina Maria nu va returna contravaloarea biletelor în caz de neprezentare la oră anunțată oficial pentru începerea spectacolului.

Limitarea răspunderii

Teatrul Regina Maria nu este răspunzător sub nicio formă și nu poartă niciun fel de responsabilitate pentru serviciul de procesare a plăților cu cardul. Teatrul Regina Maria nu este responsabilă pentru niciun fel de eroare și/sau fraudă decurgând din, sau în legătură cu acest serviciu. Totodată, deși serviciile de plată sunt oferite și dirijate în totalitate și în mod independent de către furnizorii noștri, Teatrul Regina Maria va întreprinde toate măsurile rezonabile pentru a limita pe cât posibil riscul apariției acestor erori și/sau fraude.

Teatrul Regina Maria va depune toate eforturile rezonabile pentru a asigura acuratețea și încrederea în Site și va încerca să corecteze erorile cât mai repede. Teatrul Regina Maria nu este responsabil pentru inadvertențe, erori sau omisiuni comise în furnizarea informațiilor de către Utilizatori.

Utilizatorii Siteului sunt de acord să nu considere Teatrul Regina Maria responsabil pentru utilizarea incorectă sau frauduloasă a Site-ului.

În cazul apariției situației de forță majoră, Teatrul Regina Maria și/sau operatorii, angajații și reprezentanții săi, sunt exonerați total de răspundere. Cazurile de forță majoră includ, dar nu se limitează la, erori de funcționare ale echipamentului tehnic al Teatrul Regina Maria, lipsa funcționarii conexiunii la internet, lipsa funcționării conexiunilor de telefon, virușii informatici, accesul neautorizat în sistemele Site-ului, erorile de operare, etc. Utilizatorii renunta la cereri, pretenții, acțiuni, impuneri, pierderi, daune, costuri (incluzând, fără nici un fel de limitare, onorariile avocaților), cheltuieli, judecați, decizii, amenzi, regularizări sau alte obligații rezultate sau relaționate cu orice altă acțiune a Utilizatorului în legătură cu utilizarea serviciului de vânzare sau rezervare bilete Teatrul Regina Maria.

Modificarea Termenilor și Condițiilor

Teatrul Regina Maria își rezervă dreptul de a modifică oricând și în orice mod oricare dintre prevederile din Termeni și Condiții, fără nici o notificare prealabilă și fără a fi obligată să îndeplinească vreo altă formalitate față de Utilizatori. Orice modificare este acceptată deplin și necondiționat de către Utilizatorii Site-ului prin simplă utilizare sau accesare a oricărei facilități oferite de site sau de serviciile de cumpărare sau rezervare bilete ori prin accesarea Site-ului. Utilizatorul este de acord cu Termenii și Condițiile de utilizare ale Site-ului, în formă și cu conținutul de la dată accesării.

Legea aplicabilă. Litigii

Drepturile și obligațiile utilizatorilor Site-ului și ale Teatrul Regina Maria, prevăzute de Termeni și Condiții, precum și toate efectele juridice pe care le produc acestea, vor fi interpretate, implementate și guvernate în conformitate cu legea română în vigoare. Orice litigiu apărut în legătură cu Termenii și Condițiile va fi soluționat pe cale amiabilă. În cazul imposibilității de a ajunge la un acord, litigiul va fi soluționat de către instanța judecătorească română competență aflată în rază teritorială a municipiului Oradea sau de către instanța judecatorasca a municipiului cel mai apropiat de locul desfășurării spectacolului în cazul deplasărilor.

Abonamente și bilete

Accesul publicului la spectacolele Teatrului Regina Maria se face exclusiv pe baza biletelor. Acestea pot fi achiziționate de la Agenţia Teatrului (cu plata în numerar sau cu cardul) sau online pe www.eventim.ro, în limita locurilor disponibile.

Utilizarea biletelor

Prin cumpărarea și rezervarea biletelor disponibile prin serviciul online, rezervarea locurilor în sala se face automat în ordinea achiziționării biletelor, în limita locurilor disponibile. Toate rezervările expiră cu 15 minute înainte de ora începerii spectacolului, în cazul neprezentării. Teatrul Regina Maria nu își asumă nicio despăgubire în cazul nerespectării intervalului de timp anterior menționat. În caz de întârziere, cumpărătorii care nu respectă regulă impusă de teatru își pierd prioritatea privind așezarea în sală. Accesul acestora în sală va mai fi posibil, în mod excepțional, numai în condițiile în care vor mai există locuri disponibile.

Accesul la spectacole se va face doar după verificarea datelor personale. Sunt acceptate următoarele modalități de validare: biletul printat primit prin e-mail sau e-mail-ul prezentat direct pe telefon sau tabletă. În cazul în care nu există posibilitatea prezentării cu biletul electronic, este de datoria dumneavoastră să imprimați biletul electronic în întregime, incluzând elementele de identificare (datele dumneavoastră, informațiile despre reprezentație, numărul locurilor achiziționate, etc).

Prin achiziționarea de bilete de la Agenția de bilete sau de pe www.eventim.ro, utilizatorii acceptă să respecte regulamentul de funcționare al teatrului. Teatrul își rezervă dreptul de a nu permite accesul acelor persoane care nu respectă regulamentul de funcționare al teatrului.

Regulamentul oficial de participare la spectacolele Teatrului Regina Maria

Teatrul Regina Maria supune atenției dumneavoastră următoarele reguli de bază, obligatorii pentru toate persoanele care participă la spectacolele teatrului.

Prin participarea la spectacolele şi evenimentele Teatrului Regina Maria, spectatorii se obligă să respecte prezentul regulament, pe tot parcursul prezenţei în spaţiile teatrului. În caz de nerespectare a acestor reguli, teatrul îşi rezervă dreptul de a refuza accesul persoanelor sau excluderea acestora de la evenimentele desfăşurate în sălile şi spaţiile teatrului, fără a avea obligaţia de a restitui contravaloarea biletului.

Rezervări bilete

Pentru spectacolele Teatrului Regina Maria se pot face rezervări la Agenția Teatrului, prin email la adresa: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. sau la numărul de telefon: 0359/411.570. Rezervările sunt valabile 72 de ore, iar locul în sala de spectacol este garantat doar prin cumpărarea biletului.

Bilete cu reducere

Teatrul Regina Maria oferă reduceri la bilete pentru elevi, studenţi şi pensionari, în limita locurilor disponibile. Biletele cu reducere pot fi achiziționate exclusiv pe baza documentelor justificative și numai prin Agenția Teatrului. La controlul biletelor, spectatorul trebuie să îşi dovedească calitatea de elev, student sau pensionar. În caz contrar, Teatrul Regina Maria poate refuza accesul acestuia în sală fără a rambursa contravaloarea biletului respectiv.

Restricţii de vârstă

Unele spectacole ale Teatrului Regina Maria pot conține mesaje nerecomandate unui anumit segment de vârstă. În acest caz, teatrul va avertiza spectatorii despre restricția de vârstă pe afișul producției respective, pe afișul lunar și pe website-ul oficial al instituției și îşi rezervă dreptul de a refuza accesul în sala de spectacol pentru categoriile de vârstă care fac obiectul acestui mesaj.

Accesul în sălile de spectacol

Accesul publicului în sala de spectacol după ora începerii spectacolului nu este permis, cu excepția spectacolelor cu pauză, caz în care accesul poate fi făcut pe durata pauzei, însă disponibilitatea locului se pierde.

Neprezentarea la timp la spectacol nu dă dreptul la rambursarea biletului sau la utilizarea sa la o reprezentație ulterioară. Biletul achiziționat nu poate fi schimbat sau returnat indiferent de motivul invocat.

Prezenţa în sălile de spectacol

Spectatorii se obligă să respecte regulile de bună purtare, să mențină ordinea publică şi standardele de conduită acceptate, reglementările de securitate şi de siguranţă anti-incendiu şi să se conformeze ordinelor şi regulamentelor Teatrului Regina Maria şi/sau ale organelor de drept.

Prin prezența la spectacolele şi evenimentele Teatrului Regina Maria, spectatorul acceptă să fie filmat şi/sau fotografiat în timpul acestora de către persoane autorizate de teatru şi permite utilizarea înregistrărilor foto/video/audio în scopuri promoționale.

În incinta Teatrului Regina Maria sunt strict interzise următoarele:

  • fotografierea, filmarea sau înregistrarea audio a spectacolelor Teatrului Regina Maria fără un acord prealabil din partea conducerii
  • folosirea telefoanelor mobile pe toată durata de desfășurare a spectacolului/evenimentului
  • fumatul în interiorul Teatrului Regina Maria (inclusiv țigarete medicinale sau electronice)
  • consumul de alimente și băuturi în sala de spectacol
  • accesul persoanelor aflate în stare de ebrietate
  • accesul animalelor în interiorul Teatrului Regina Maria
  • aruncarea oricărui obiect în scenă sau în sală, săvârșirea acțiunilor care încalcă ordinea şi periclitează desfășurarea evenimentelor
  • depozitarea oricărui tip de bunuri în sala de spectacol
  • comportamentul agresiv, limbajul vulgar şi abuziv, amenințările, tonul ridicat faţă de ceilalți spectatori sau reprezentanți ai teatrului
  • efectuarea actelor de comerţ de orice tip sau distribuirea de materiale cu conţinut informaţional şi/sau publicitar fară acordul scris al conducerii.

Reprezentanţii Teatrului Regina Maria îşi rezervă dreptul de a interveni în oricare din aceste situaţii în scopul respectării celor de mai sus.

Modificarea programului de spectacole

În cazuri excepționale, care implică îmbolnăvirea unui actor, caz fortuit sau în caz de forță majoră, Teatrul Regina Maria îşi rezervă dreptul de a face modificări în programul de spectacole, iar biletele vândute pot fi rambursate sau reînnoite pentru o altă reprezentație.

Amintim publicului că Teatrul Regina Maria este singurul producător, titular al drepturilor de autor şi drepturilor conexe din spectacole şi ale spectacolelor prezentate de către acesta, prin urmare îşi rezervă dreptul de a-şi apăra interesele prin toate mijloacele prevăzute de lege.

Trupa Iosif Vulcan:

Trupa Arcadia:

×

TOP