Română (ro-ro)
- Details
- Category: Actori Trupa Iosif Vulcan - arhivă
Actor
Data şi locul naşterii: 21.09.1930, Ploieşti
Studii: Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” Bucureşti, 1955, clasa prof.Ion Talianu, Artist al Poporului, asistent Mihai Raicu
A debutat la Oradea, făcând parte din „grupul celor 12”, cu un rol... gras: Brânzovenescu din „O scrisoare pierdută” de I.L.Caragiale, mai apoi, în şase stagiuni, jucând nu mai puţin de patruzeci de roluri sau apariţii – justificate prin calităţile artistice ale actorului disponibil, în special în registrul comic, dar şi dramatic ori muzical. Pentru rolul Nică din „Inima noastră” de Valeriu Luca, primeşte Menţiune la Decada dramaturgiei originale, în 1956.
- Details
- Category: Actori Trupa Iosif Vulcan - arhivă
Actor
Data şi locul naşterii: 10.03.1961, Ulmeni
Studii: Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” Bucureşti, 1988, clasa prestigioase artiste Olga Tudorache. .
Repartizat la Oradea, Doru Fîrte a jucat, încă de la început, roluri importante, principale sau de mare întindere: Mihai Dabija (tânărul rebel „cu probleme” din spectacolul „Valsul de la miezul nopţii” de Viorel Cacoveanu) sau Teofil („Camera de alături” de Paul Everac), Cis („Secretul familiei Posket” de Arthur W.Pinero) – roluri perfect potrivite cu vârsta tânărului actor. Absolvent al unei clase de liceu de oboi, Doru Fîrte dovedeşte o sensibilitate certă, gândindu-şi adesea personajele în nota lor muzicală. Cel puţin trei roluri din cariera sa l-au recomandat pentru prioritatea de a le fi dat viaţă el, actorul–muzician: este rolul Don Baker din „Numai fluturii sunt liberi” de Leonard Gershe, El – în „Anonimul veneţian” de Giuseppe Berto şi Mozart însuşi în Amadeus de Peter Shaffer (în reluarea spectacolului), capodoperă semnată de Alexandru Darie.
- Details
- Category: Actori Trupa Iosif Vulcan - arhivă
Actriţă
Data şi locul naşterii: 24.06.1959, Bucureşti
Studii: Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” Bucureşti, 1982, clasa prof.Amza Pellea
Foarte frumoasă, înaltă, subţire, blondă cu ochi albaştri, Tania Filip era tânăra aşteptată de mult de teatru, destinată rolurilor cuvenite vedetei. Iată ce portret îi face în revista „Familia” regretatul Dumitru Chirilă: „Fata asta, de o frumuseţe aparte, păstrând pe chip ceva din lumina palidă a nordului şi în priviri seninul madonelor rublioviene, pare destinată unei cariere strălucite”. Când au cunoscut-o mai bine, conducerea şi regizorii, au constatat că au în faţă o tânără care iubea lectura, cărţile, citise mult, era foarte punctulă, serioasă, disciplinată, fără aere de vedetă (deşi va ajunge vedeta trupei în scurtă vreme), afişând o simplitate şi o dragoste sinceră şi profundă pentru scenă. Încă din studenţie i s-au încredinţat câteva roluri de imensă însemnătate pentru un om tânăr: Ofelia (din „Hamlet” de William Shakespeare), Nora (din piesa lui Henrik Ibsen), Domnişoara Iulia (din piesa omonimă a lui August Strindberg), Elena (din „Troilus şi Cresida” de William Shakespeare), Iphighenia (din piesa lui Mircea Eliade).
- Details
- Category: Actori Trupa Iosif Vulcan - arhivă
Actor
Studii: Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” Bucureşti, 1955, clasa profesorului Ion Talianu, Artist al Poporului, asistent Mihai Raicu
A făcut parte din „grupul celor 12” absolvenţi de institut, care au constituit baza colectivului înfiinţat la Oradea. După un rol foarte bun – Grigore Hîncu în „Inima noastră” de Valeriu Luca, spectacol premiat la Decada dramaturgiei originale, locul III – şi câteva apariţii fără relevanţă, s-a transferat din motive familiale, la Teatrul din Arad, unde a jucat până la data decesului său prematur.
(Prezentare de Eugen Ţugulea)
- Details
- Category: Actori Trupa Iosif Vulcan - arhivă
Regizor
artistic Data şi locul naşterii: 26.01.1929, Oradea
Studii: Institutul de Teatru „Szentgyörgyi István” Cluj, 1953, secţia regie
Regizorul artistic Farkas Ştefan, angajat al secţiei maghiare, a colaborat cu interes şi cu deschidere continuă spre cunoaşterea trupei române – cu actorii acesteia.
Interesat în special de genul comic, nu uşor neapărat, dar cu priză la public, el a optat pentru comedia de valoare, cu muzică, adesea făcând spectacole cu mare succes de public, a montat comedii de Oscar Wilde – „Ce înseamnă să fii Onest?” sau „Floare de cactus”, celebra comedie a lui Barillet şi Grédy – netemându-se de concurenţa unui film foarte iubit cu Ingrid Bergman. A lucrat atent şi cu infinită dragoste şi interes pentru universul copiilor, un spectacol plin de farmec şi voioşie: „Mary Poppins” de Silvia Kerim după Pamela Travers – având-o protagonistă pe foarte tânăra şi talentata actriţă Tania Filip.
- Details
- Category: Actori Trupa Iosif Vulcan - arhivă
Actriţă
Data şi locul naşterii: 28.01.1974, Broşteni, judeţul Suceava
Studii: Universitatea de Arte „George Enescu” Iaşi, Facultatea de Compoziţie, Muzicologie, Pedagogie Muzicală şi Teatru, Secţia Artă Teatrală, 2000
Mona Erhan a debutat la Oradea în anul 1998, cu roluri, am zice, de oarecare dificultate: dacă ne gândim la cel al Doamnei din spectacolul „Cameristele” de Jean Genet, în care a răspuns prompt solicitărilor regizorale. Înaltă, impunătoare, a fost cu adevărat o Doamnă ce trezea nu doar respect, ci şi o anume teamă în cele două... surori criminale. A jucat apoi rolul mai puţin important, dar cu suspans: Pierette în „Asasinul se află printre noi?” („Opt femei”) de Robert Thomas, din păcate, într-un spectacol modest.
- Details
- Category: Actori Trupa Iosif Vulcan - arhivă
Actor
Data şi locul naşterii: 10.07.1936, Slăţioara
Studii: Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” Bucureşti, 1967
Venind, ca absolvent, direct la Oradea, a beneficiat de o întrebuinţare intensivă, apărând în douăzeci şi trei de roluri în doar patru stagiuni. Având un fizic şi o voce plăcută, un „ce” ciudat în modul de a fi pe scenă, a lăsat o impresie agreabilă colegilor şi spectatorilor. Prestaţia sa din spectacolul „Primăvara sinuciderea e interzisă” de Alejandro Cassona, a fost remarcată, alături de colegii George Musceleanu, Viorica Cernucan, Nicolae Barosan, Ion Abrudan – într-un spectacol „cam lipsit de fantezie”. A fost aplaudat şi lăudat pentru felul cum a rostit, inteligent şi cu măsură, versurile lui Nicolae Labiş din Recitalul Labiş.
- Details
- Category: Actori Trupa Iosif Vulcan - arhivă
Actor
Data şi locul naşterii: 17.09.1939, Constanţa
Studii: Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” Bucureşti, 1966, grupa C, cu prof. Eugenia Popovici
Şi-a făcut debutul, ca actor profesionist, la Teatrul din Galaţi, iar după patru stagiuni a venit la Oradea, unde a jucat tot pe parcursul a patru „ani teatrali”. Dotat cu haz, inteligenţă şi har artistic, a creat câteva roluri expresive şi diverse, comice sau dramatice, cum ar fi: Calabazas în „Casa cu două intrări” de Calderón de la Barca, Guliţă în „Chiriţa în provincie” de Vasile Alecsandri, Tom Whyer în „Unchiul nostru din Jamaica” de Dan Tărchilă etc. În spectacolul „Interesul general” de Aurel Baranga, cronicarul Dumitru Chirilă a consemnat efortul Doamnei Marietta Sadova de a da consistenţă unui text, socotit de el o „asamblare de poante”, dar îi laudă pe actori – Grig Dristaru în rolul Linte – pentru „fluenţa jocului”. În „Moartea ultimului golan” de Virgil Stoenescu – în unul din rolurile principale, Fony, Grig Dristaru reuşeşte să-i insufle personajului (din seria... golanilor recuperabili), o undă de omenie, şi chiar poezie.
(Prezentare de Eugen Ţugulea)
- Details
- Category: Actori Trupa Iosif Vulcan - arhivă
Actriţă
Data şi locul naşterii: 14.03.1978, Slobozia
Studii: Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Teatru din cadrul Facultăţii de Litere Cluj-Napoca, clasa Mona Chirilă – Miriam Cuibus
Macedoneancă, după mamă, energică, temperament vulcanic, inteligentă, dornică să se afirme şi în alte domenii literar-artistice – scrie proză scurtă. Iubeşte cu pasiune muzica bună. În timpul studenţiei a interpretat câteva roluri de mare importanţă şi dificultate ca Lady Macbeth („Lady Macbeth” de William Shakespeare) sau Zoe („O scrisoare pierdută” de I.L.Caragiale). La Teatrul de Stat din Oradea a jucat în nici cele trei stagiuni, cât a fost angajată aici, câteva roluri de referinţă. S-a remarcat încă de la primele roluri: Agripina („Soacra cu trei nurori” după Ion Creangă) sau Helena („Visul unei nopţi de vară” de William Shakespeare).
- Details
- Category: Actori Trupa Iosif Vulcan - arhivă
Actriţă
Data şi locul naşterii: 05.01.1939, Jilava
Studii: Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” Bucureşti, 1961
Venită la Oradea, prin repartiţie, beneficiind de un fizic plăcut, „a prins” câteva roluri bune într-o singură stagiune: Magda Minu din „Ultima oră” de Mihail Sebastian, Cherubin în „Nunta lui Figaro” de Beaumarchais, Maria Popa în „O lună de confort” de Ştefan Iureş şi Ben Dumitrescu.
Căsătorindu-se cu Ion Marinescu, s-a mutat la Bucureşti, unde a apărut puţin pe scenă, devenind... casnică!
(Prezentare de Eugen Ţugulea)
- Details
- Category: Actori Trupa Iosif Vulcan - arhivă
Regizor artistic
Autodidact
Data şi locul naşterii: 18.08.1921, Sibiu
Transferat de la Sibiu în 1961, a realizat, în cele şapte stagiuni la Oradea, câteva spectacole de valoare, în special cu piesele istorice: „Horia” de Mihail Davidoglu, „Luceafărul” de B.Şt.Delavrancea, ori „Veac de iarnă” de Ion Omescu, „Opinia publică” de Aurel Baranga sau „Ultima oră” de Mihail Sebastian. Deşi fără studii de specialitate, a demonstrat în spectacolele sale soliditate şi profunzime. În 1968 s-a transferat la Teatrul din Satu Mare, unde a lucrat până la data decesului. Încă de la primul spectacol, un cronicar a făcut remarca: „regizorul este mereu în căutarea unui repertoriu de prestigiu” („Cei de Dangaard” de Nexö).
- Details
- Category: Actori Trupa Iosif Vulcan - arhivă
Actor
După un periplu prin mai multe teatre bucureştene, după 1948 a jucat la Reşiţa, Turda şi Arad, de la ultimul transferându-se la Oradea, în 1957, unde a jucat rolul Zaharia Trahanache în „O scrisoare pierdută de I.L.Caragiale, spectacol care a inaugurat activitatea instituţiei orădene. Un hâtru în viaţă, s-a dovedit un actor care „ştia meserie”, fapt dovedit în cele opt roluri jucate în cele două stagiuni petrecute la Oradea, după care s-a pensionat.
(Prezentare de Eugen Ţugulea)
- Details
- Category: Actori Trupa Iosif Vulcan - arhivă
Actriţă
Data şi locul naşterii: 12.03.1972, Sânnicolaul Mare, judeţul Timiş
Studii: Academia de Arte „Luceafărul” Bucureşti, 1995, clasa profesorului Constantin Dicu
Absolventă a Facultăţii de Teatru, Loredana a venit, prin concurs, la Teatrul de Stat din Oradea, în anul 1995. Ea face parte din categoria – nu prea des întâlnită în teatru – a actorilor care trec cu uşurinţă, dar şi cu aceeaşi nonşalanţă şi bucurie a jocului, cu acelaşi interes, de la roluri mari, importante, la rolişoare mărunte, sau chiar la figuraţie. O fac cu convingerea că orice nouă apariţie scenică, oricât de minusculă ar părea, contribuie, cu certitudine, ca o experienţă preţioasă, la statura viitorului actor.
- Details
- Category: Actori Trupa Iosif Vulcan - arhivă
Actriţă
Data şi locul naşterii: 03.05.1968, Constanţa
Studii: Academia de Arte „Luceafărul”, Facultatea de Teatru, clasa prof. Florian Pittiş, Florin Zamfirescu.
Frumoasă, subţire, cu o talie de viespe şi ochi verzi, Roxana Ivanciu a atras, încă de la venirea sa în cadrul trupei orădene, atât atenţia regizorilor, cât şi simpatia vizibilă a publicului. Ţinuta, figura ei o recomandau atât pentru roluri dramatice, cât şi pentru comedie. Ea va dovedi foarte curând că deţine capacitatea de a acoperi cu succes toate registrele. Dovadă că, în aceeaşi stagiune, a interpretat cu farmecul tinereţii, o fetiţă (Alice) în spectacolul „Peste şapte mări şi şapte... basme” de Gheorghe Stana şi Zâna lacului, dar şi o reuşită compoziţie (Baba Rada) în spectacolul „Sânziana şi Pepelea” de Vasile Alecsandri. A fost nu doar „o pată de culoare”, ci şi o apariţie surpinzătoare într-un personaj inventat de regie, în spectacolul „Scaunele” de Eugen Ionescu. Despre rolul ei – o fată de vârsta actriţei – din spectacolul „Poveste din Hollywood” de Neil Simon, un cronicar a scris că a fost nu doar dezinvoltă, ci şi caldă, naivă, copilăroasă cât trebuie, într-un fericit cuplu artistic cu maestrul Ion Mâinea, care juca rolul Tatălui şi semna, în acelaşi timp, regia spectacolului. Mircea Morariu vedea în ea „o actriţă promiţătoare”.
- Details
- Category: Actori Trupa Iosif Vulcan - arhivă
Actriţă
Data şi locul naşterii: 04.07.1943, Oradea
Studii: Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” Bucureşti, 1966
Debutând în cinematografie încă din timpul studenţiei, a ajuns în teatru la câţiva ani după terminarea facultăţii – între timp apărând în roluri importante pe pelicula mai multor filme. Pe scena orădeană şi-a demonstrat talentul în mai multe roluri principale: Ara în „Arca bunei speranţe” de I.D.Sârbu, Cleopatra în „Cezar şi Cleopatra” de G.B.Shaw, Eliza în „Madame Sans-Gêne” de Victorien Sardou şi Émile Moreau, ori Zerbinette în „Vicleniile lui Scapin” de Molière. La începutul anului 1980 au plecat, împreună cu soţul său, Liviu Rozorea, în Germania. În rolul Jenny din „Totul în grădină” (de Edward Albee), sub atenta îndrumare a Mariettei Sadova, Elisabeta Jar a creat un rol complex – al distinsei doamne care se prostituează într-un bordel de lux... O joacă cu talent şi cu un simţ special al duplicităţii. Prin contrast, în Ara, în schimb („Arca bunei speranţe” de I.D.Sîrbu), este pură, angelică, superbă.
(Prezentare de Eugen Ţugulea)
- Details
- Category: Actori Trupa Iosif Vulcan - arhivă
Actor
Data şi locul naşterii: 02.07.1944, Lugoj
Studii: Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” Bucureşti, 1974, clasa prof.Moni Ghelerter, Zoe Anghel Stanca şi George Carabin
Repartizat la Oradea, a avut cincizeci şi cinci de prezenţe în cele cincisprezece stagiuni, dintre care nu puţine roluri dificile, de mare responsabilitate artistică. Cu un „ce” particular în apariţiile scenice şi în viaţă, a fost o prezenţă interesantă, ca o pată de culoare în toate ipostazele sale scenice. După revoluţia din 1989, s-a transferat la Teatrul Naţional din Timişoara, unde a jucat până la pensionare. Într-un spectacol „de mare acurateţe vizuală” („Calul în Senat” de Leonid Andreev), Laurian Jivan a jucat cu forţă şi o mare, imensă dăruire, iar în „Schimbarea la faţă” de G.M.Zamfirescu, într-un rol principal (Brană), reuşind să dea naştere nunui personaj subtil şi cu infinite feţe... A fost un Venticello – un partener foarte potrivit în tandem cu un mare actor: Nicolae Toma –, având amândoi umor şi un mister aparte.
(Prezentare de Eugen Ţugulea)
- Details
- Category: Actori Trupa Iosif Vulcan - arhivă
Regizor artistic
Data şi locul naşterii: 08.01.1968, Bucureşti
Studii: Academia de Teatru şi Film Bucureşti, 1997
Încă de la începutul activităţii sale artistice, tânărul Cristian Juncu s-a dovedit un artist total, făcând figură aparte în lumea teatrului românesc: el scrie piese, traduce, adaptează şi, bineînţeles, regizează. Sunt de apreciat atât talentul, cât şi energia lui, capacitatea de a aborda din multiple unghiuri o lucrare dramatică. Din păcate, la Oradea nu a găsit, probabil, cadrul propice desfăşurării sale... multilaterale. În anul 2004 a început prin a traduce şi a adapta cunoscutul text al lui Isaac B.Singer, „Netotu’”, semnând şi regia, bineînţeles. Actorul Marius Damian a fost bine îndrumat, el rostind savuros respectivul monolog.
- Details
- Category: Actori Trupa Iosif Vulcan - arhivă
Actor
Data şi locul naşterii: 24.04.1927, Chişinău
Venit împreună cu soţia sa, actriţa Viorica Cernucan, a devenit în scurt timp, unul dintre actorii cei mai întrebuinţaţi, şi nu în orice fel de roluri. Dotat cu un fizic impunător şi o voce puternică, a creat câteva personaje care au rămas în memoria spectatorilor: Mircea Aldea din „Gaiţele” de Tudor Muşatescu, Pietro Gralla din „Act veneţian” de Camil Petrescu sau Alexandru Manea din „Visul unei nopţi de iarnă” de Tudor Muşatescu. După trei stagiuni s-a transferat la Teatrul Naţional Timişoara, unde, o perioadă, a fost şi directorul instituţiei. În „Tartuffe” (de Molière) a optat – controversele nelipsind – pentru un personaj mai puţin ipocrit, impunându-se printr-o agresivitate care pe unii i-a scandalizat. Era, totuşi, o abordare originală... În „Act veneţian” (de Camil Petrescu) însă (ambele spectacole regizate de Marietta Sadova), a fost Pietro Gralla, rol principal de mare întindere şi răspundere. „A avut – scrie un cronicar – monumentalitate şi o sete de absolut” convingătoare. Lui Alexandru Manea („Visul unei nopţi de iarnă” de Tudor Muşatescu), în schimb, i-a dăruit sensibilitate şi poezie.
(Prezentare de Eugen Ţugulea)
- Details
- Category: Actori Trupa Iosif Vulcan - arhivă
Pictor scenograf
Data şi locul naşterii: 29.03.1973, Beiuş
Studii: Academia de Arte „Ion Andreescu” Cluj-Napoca – Secţia pictură, 1997, prof. Andor Kőmíves, Nicolae Man
Camelia Köteles Panait a venit la Teatrul din Oradea în anul 1999, şi a lucrat ca scenograf doar două stagiuni. La început a făcut asistenţă pe lângă scenografa Vioara Bara la spectacolul „Despre sexul femeii...” de Matei Vişniec, al cărui regie a fost semnată de Petru Vutcărău. Desenele, schiţele ei foarte îngrijite şi documentarea serioasă, i-au îndreptăţit şi pe alţi regizori să colaboreze cu ea. Dacă la spectacolele „Bună seara domnule Wilde” (de Oscar Wilde) sau „Slugă la doi stăpâni” (de Carlo Goldoni) decorurile au fost temeinic legate de subiect, în deplină armonie cu viziunea regizorală, la „Gaiţele” (de Al.Kiriţescu) se pare că a acceptat şi unele idei impuse de regizor, în total dezacord cu ideile sale despre cunoscuta comedie. O modernizare neavenită, forţată, a părut „o grefă artificială”, lipsind tocmai elementul comic. S-a afirmat chiar că regizorul a impus comediei o supratemă cehoviană.
- Details
- Category: Actori Trupa Iosif Vulcan - arhivă
Pictor scenograf
Data şi locul naşterii: 31.01.1959, Bucureşti
Studii: Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” Bucuresti, 1981, profesori: Vasile Roman, Traian Niţescu, Dan Jitianu
Marie Jeanne Lecca s-a angajat la Teatrul de Stat din Oradea după ce, încă studentă la scenografie, a semnat decorul unui spectacol de succes al foarte tânărului regizor Victor Ioan Frunză, costumele la „Umbra” de Evgheni Şvarţ (Teatrul Tineretului Piatra Neamţ), „Peer Gynt” (Opera din Iaşi). La Bucureşti, la Teatrul Mic, a semnat scenografia unui important spectacol al Cătălinei Buzoianu: „Ivona, principesa Burgundiei” de Witold Gombrowicz (cu Leopoldina Bălănuţă, Mitică Popescu, Rodica Negrea, Florin Călinescu etc.)
