Please ensure Javascript is enabled for purposes of website accessibility
Folosim cookie-uri | We use cookies
Cookie-urile ne permit să vă oferim online serviciile noastre. Pentru a vă bucura de toate facilitățile website-ului este necesar să le acceptați.
×

Română (ro-ro)

Teatrul Regina Maria din Oradea vine în ajutorul dascălilor prin oferta de spectacole-lectură care să completeze programa școlară.

Spectacolele-lectură propuse de Teatrul Regina Maria constituie un demers interdisciplinar care are ca obiective principale dezvoltarea gustului pentru lectură şi reînvierea interesului pentru literatura românească, deoarece lectura este o formă de însuşirea a nuanţelor gândirii şi o cale directă de facilitare a exprimării cu claritate a ideilor. De asemenea, importanţa acestei iniţiative se desprinde şi din faptul că tinerii cititori sunt invitaţi să facă o scurtă incursiune în lumea teatrului, acolo unde personajele prind viaţă şi totul se transformă în mişcare - elevi de toate vârstele pot astfel observa culisele unui act teatral.

Lista de spectacole-lectură din această stagiune cuprinde următoarele titluri:

  • MEȘTERUL MANOLE de Lucian Blaga, regia Elvira Platon-Rîmbu
  • MOMENTE ȘI SCHIȚE de I.L. Caragiale, regia Florian Silaghi
  • IONA de Marin Sorescu, regia Emil Sauciuc

La cererea școlilor, putem pregăti și alte spectacole-lectură. Pentru informații și rezervări, vă rugăm să ne contactați!

un scenariu de Gavriil Pinte, cu inserții de George Banu și Monique Borie

Episodul LEAR face parte dintr-un ciclu mai amplu intitulat ÎN INIMA NOPȚII,  proiect care pleacă de la piese shakespeariene. Din acest ciclu face parte și Episodul HAMLET, spectacol realizat de asemenea la Teatrul „Regina Maria” din Oradea, într-un spațiu similar. Un proiect comunitar despre forţa magică a teatrului într-un spaţiu public deschis şi închis totodată, despre certitudinile şi incertitudinile nopţii…  i-luminate.

ÎN INIMA NOPŢII – EPISODUL LEAR pleacă de la subiectul textului shakespearian, şi anume un rege care doreşte să abdice şi să-şi împartă regatul celor trei fiice ale sale, dar înainte de a lua orice decizie le cere acestora să-şi exprime dragostea pe care i-o poartă. În urma dovezilor de afecţiune, hotărăşte să-şi alunge fiica cea mică pentru sinceritatea şi naturaleţea mărturisirii, ca mai apoi să fie repudiat de fiicele cele mari şi cu mintea tulburată de suferinţă, să rătăcească la întâmplare. Dar în jurul subiectului se construieşte un spectacol despre noaptea minții, noaptea rătăcirilor, despre o lume ce se îndepărtează de rațiune și dragoste și se instalează în teritorii traversate de ură, violență, complot, exil, alienare, crimă,  pentru ca, în cele din urmă, să caute cu fervoare, la capătul nopții, drumul spre lumină.

„Teatrul luptă cu spaimele iscate de întuneric. El e un remediu contra temerilor ivite din beznă. Facem teatru în plină noapte de teama Nopţii înseşi. Şi, totodată, din dorinţa de a uita rătăcirile zilei. Jucăm ca să ne salvăm! De noapte, de zi! Mereu şi pentru totdeauna, la răscruce!” (George Banu)

de Oleg Bogaev, Regia artistică: Ștefan Iordănescu

Când ești pus în situația de a-ți ajuta aproapele aflat în suferință, ce faci? Fugi, sperând că nu te-a văzut nimeni sau stai și lupți pentru a-l salva?

Piesa lui Oleg Bogaev se bazează pe un puternic oximoron – lumină și întuneric. „Sunt două căi pe care le poate urma omul pe pământ: ascensiunea spirituală sau degradarea morală”. Oamenii din scenele închipuite de dramaturgul rus sunt duri, sarcastici, nu se jenează să-și arate problemele morale – un portret al omului contemporan, s-ar zice – care-și pune întrebări, dar nu oferă și nici nu caută răspunsuri.

de Alexandr Galin

Şase femei se lasă seduse de mirajul unei vieţi mai bune în străinătate şi participă la un casting susţinut de o prestigioasă firmă japoneză, care oferă slujbe atractive în domeniul showbiz-ului. Sunt invitate toate femeile talentate, înzestrate cu aptitudini artistice, mai ales pentru dans şi interpretare vocală. Ceea ce nu precizează anunțul din ziar este faptul că sunt eligibile doar femeile tinere şi fără niciun fel de obligaţie… Cele care nu corespund acestor cerinţe nu au şanse de reuşită.

Prin urmare, încercarea celor şase femei de a evada, de a lăsa în urmă sărăcia şi nefericirea conjugală la care au fost condamnate de o lume aflată în paragină se dovedeşte a fi oarecum zadarnică. Cu atât mai mult cu cât o parte dintre ele nici măcar nu înţeleg ce presupune domeniul în care vor lucra.

Dar speranţa moare întotdeauna ultima…

dramatizare după Ion Creangă, într-un spectacol inedit

Poveştile nemuritoare ale lui Ion Creangă au luminat copilăria multor generaţii. „Ivan Turbincă” face parte din seria celor mai cunoscute şi iubite poveşti, o îmbinare de satiră şi umor, care poate încânta depotrivă copii, părinţi şi bunici. Istoriseşte povestea unui ostaş rus trimis la vatră, care se hotărăşte să pornească în lume, având la el doar puţinul ce i s-a oferit după eliberare. Călătoria sa, însă, va fi una prielnică, deoarece lucrurile iau o tunură neobişnuită: dovedind că are un suflet bun, Dumnezeu îi îndeplineşte, drept răsplată, dorinţa de a-i blagoslovi turbinca, ca să poată intra în ea orice va porunci Ivan. Văzându-se cu turbinca fermecată, îşi ia nasul la purtare şi face felurite năzdrăvenii, pentru că „dacă-i dai nas lui Ivan, se urcă pe divan”, dar acestea îi pricinuiesc lui Dumnezeu supărare. Drept urmare este pedepsit pe măsura purtării sale nesăbuite.

Marţi, 1 decembrie, teatrul românesc orădean are dublu motiv de celebrare, deoarece sărbătoreşte şi Ziua Naţională a României. Cu această ocazie, de la ora 19:00, la Sala Mare sunteţi  invitaţi să retrăiţi cele mai frumoase momente din spectacole îndrăgite ale ultimelor stagiuni, precum: SCRIPCARUL PE ACOPERIŞ, OMUL DIN LA MANCHA, LEONCE ŞI LENA, ÎNDRĂGOSTIŢII DIN ANCONA şi multe altele, urmărind spectacolul-colaj „BEST OF”. Deoarece este un spectacol închinat publicului orădean în semn de preţuire pentru dragostea cu care a onorat teatrul de-a lungul timpului, intrarea va fi liberă şi se va face pe bază de rezervare.

Cu: Richard Balint, Ioana Dragoș Gajdo, Pavel Sîrghi, Daniel Vulcu, Alexandru Rusu, Petre Ghimbăşan, Anda Tămăşanu, Andrian Locovei, Corina Cernea, Alin Stanciu, Eugen Neag, Georgia Căprărin, George Dometi, Alina Leonte, Mihaela Gherdan, Răzvan Vicoveanu, Sorin Ionescu,Angela Tanko, Anca Sigmirean, Şerban Borda, Denisa Vlad, Emil Sauciuc, Andrei Sabău, Ciuciu Ciprian, Ion Abrudan, Eugen Ţugulea, Sebastian Lupu, Lucia Rogoz, Adela Lazăr, George Voinese, Ion Ruscuţ, Mirela Lupu, Tiberiu Covaci, Florian Silaghi, Zentania Lupşe, Igor Lungu,  Andrei Fazecaş, Florian Chelu

Un spectacol din amintiri, cu Eugen Țugulea

Teatrul Regina Maria vă invită la aniversarea a 60 de ani de când pe această scenă s-a jucat primul spectacol al secţiei române. În cinstea acestui eveniment aniversar, îndrăgitul actor Eugen Ţugulea, care a onorat scena teatrului românesc orădean încă de la înfinţare, va susţine un recital deosebit de versuri şi monoloage celebre, care va culmina cu invitaţia, pe care o adresează fiecărui spectator, la dialog.

Spectacolul cuprinde versuri din Mihai Eminescu, Michelangelo Buonarotti, George Topârceanu, M.R. Paraschivescu și George Coșbuc, dar și monoloage din I.L. Caragiale, B.Șt. Delavrancea, William Shakespeare, Al. Pușkin, Geo Bogza și Petre Ghelmez și un inedit dialog cu spectatorii.

Spectacolul va fi moderat de Elisabeta Pop, critic de teatru, iar momentul „Balada neamului meu” va fi susținut melodic, la nai, de talentata Oana Lianu.

Data premierei: 26 noiembrie 2015

Un musical de Dale Wasserman

Omul din La Mancha, bazat pe romanul epic din secolul al XVII-lea al lui Cervantes (Don Quijote), este un musical remarcabil, emoționant și tulburător totodată, fiind unul dintre primele spectacole care au pus în valoare o operă literară de o asemenea anvergură.

Producția originală scrisă de Dale Wasserman, pe muzica lui Mitch Leigh și versurile lui Joe Darion s-a jucat pe Broadway începând din 1965; a avut peste 2.300 de reprezentații și a câștigat cinci premii Tony, inclusiv premiul pentru Cel Mai Bun Musical. S-a reluat apoi, de-a lungul timpului, încă de patru ori pe Broadway, devenind una dintre cele mai longevive producții de acest gen.

Anul 2015 este unul important in istoria acestui musical, deoarece se împlinesc 50 de ani de la prima reprezentație a spectacolului. A fost adaptat și s-a jucat în țări precum Franța, Japonia, Spania, Germania, Chile, Rusia, Ungaria, etc., dar și în România – în producția Teatrului Național București (în anul 2001, în regia lui Ion Cojar) și la Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova (în 2008, cu Tudor Gheorghe în rolul lui Don Quijote).

Cu toții vom deveni părtași la povestea bătrânului Alonso Quijana, care se crede cavaler rătăcitor, pe numele său Don Quijote de la Mancha, un om în căutarea unui vis de împlinit. În ciuda tuturor greutăților, Don Quijote și credinciosul său scutier, Sancho Panza, pornesc pe drumul ce-i va duce în căutarea cavalerismului, a adevărului și a purității într-o lume care pare dominată de disperare și păcat.

de A.P. Cehov

Se vinde sau nu se vinde? Se taie sau nu se taie livada? Iată două întrebări pe al căror răspuns se împleteşte întreaga poveste din spectacolul „Livada de vişini”.

O moşiereasă frivolă, două fiice, un frate imatur şi un ţăran parvenit încercă să găsească un răspuns mulţumitor la cele două întrebări.

Un an, patru anotimpuri, patru acte dinamice compun cadrul general al piesei. Un tânăr pseudo-intelectual şi revoluţionar, o slujnică cochetă, dornică de mondenităi, un lacheu ce se crede confidentul stăpânei, o bătrână iluzionistă ce încearcă să recreeze reveria realităţii, un încurcă-lume şi un pierde-vară, care întruchipează imaginea unui cuplu de bufoni, separaţi doar de scopul în viaţă: dragoste şi bani, şi un bătrân servitor uitat de moarte, întrunesc tabloul de caractere comice al acestei piese, care prind contur şi se desfăşoară pe fondul dramatic al realităţii.

Livada de vişini transcende simplul ei statut de proprietate şi însumează un întreg univers simbolic, de la spaţiu copilăriei – spaţiu identitar al familiei Andreev, până la simbol al unei lumi vechi, aflate în declin, care este ameninţată de ideologii de viaţă noi şi antitetice.

Alexandru Dabija propune un spectacol prin care urmărește să-i redea lui Cehov ceea ce este al lui Cehov, și anume: comedia.

de Anthony Neilson

E Ajunul Crăciunului, iar un elf aterizează într-un depozit plin cu jucării furate. Gary, care nu e pe deplin convins de identitatea intrusului, îl sună pe Simon, care pune și el la îndoială sănătatea mintală a amicului său. Cei doi îl înteroghează pe intrus, care îi imploră să-l elibereze: pentru că e reținut de la treaba pe care o are de dus la capăt.

Piesa „Seara de Ajun” e o tragicomedie fascinantă, în care Gary și Simon, alături de prietena prostituată a lui Gary – Cherry, se ceartă pentru a descoperi ce înseamnă cu adevărat Crăciunul, cine ia ultimul cowboy și dacă piticul îmbrăcat în costum de elf e, într-adevăr, un spiriduș al lui Moș Crăciun.

Premiera mondială a spectacolului bazat pe această piesă a avut loc la The Red Room în Londra, în decembrie 1995.

Fiecare copil își dorește să ajungă să viziteze fabrica lui Moș Crăciun. Ce-ați spune dacă ați afla că fabrica lui Moș Crăciun este în fiecare dintre noi?

“Dorinţa de Crăciun” este un spectacol interactiv pentru copii, în care, alături de personaje clasice - Moș Crăciun, ajutoarele lui Moș Crăciun, renii, zânele - un rol central îl va avea publicul. Acesta este menit pentru a ne reaminti de bucuria pe care o putem aduce altora, de bucuria dăruirii.

Spectacolul face parte dintr-un proiect caritabil mai amplu organizat de către Teatrul Regina Maria şi Fundaţia Culturală FITO în colaborare cu Fundaţia Comunitară Oradea.

Cu: Zentania Lupșe, Alina Leonte, Lucia Rogoz, Simona Codreanu, Ciprian Ciuciu, Rin Tripa, Igor Lungu, Florin Stan și George Voinese

Regia artistică: Victoria Balint și Florian Silaghi

Scenografia: Ianis Vasilatos

Data premierei: 21 decembrie 2014

de Maria Lado

Spectacolul este o poveste foarte simplă. O poveste despre dragoste: dragostea dintre un băiat și o fată, dragostea față de semeni, dragostea față de animale…

O poveste despre chinurile alegerii și despre spiritul de sacrificiu. O poveste cu oameni, animele și chiar și îngeri. Cu râs, cu plâns… un amestec de comedie, dramă și lirism. Ca și în viață, toate aceste trei elemente merg mână-n mână.

de András Forgách

Premiera pe țară

În românește de Anamaria Pop 

Dramaturg: Attila Budaházi

Piesa lui András Forgách este povestea tragi-comică a sfârșitului copilăriei. Doi frați – foarte asemănători clownilor shakespeareeni – simt că lucrurile trebuie să aibă un sfârşit, o dezlegare. O umanitate uşor comică şi, prin aceasta, impunătoare emană din cei doi fraţi, doi oameni, doi dintre contemporanii noştri, sfâşiaţi şi amărâţi. Deşi discursul lui Forgách este construit  pe derizoriul uman, rezultatul reprezintă, de fapt, o cuceritoare mărturie a încrederii în demnitatea condiţiei umane.

Versiune scenică de Ioan Ieremia, după „Bogdan Dragoș” de Mihai Eminescu 

«Despre iubire. Despre  cât de minunată este iubirea în  visele noastre și despre incapacitatea omului  de a iubi așa cum visează să iubească.

Despre  dorul, melancolia  și  eternul  feminin,  în poezia  eminesciană.

Un spectacol cu semne și simboluri atropomorfiste prin care atribuim fenomenelor naturii însușiri și  sentimente umane. Metafora mereu prezentă în creația eminesciană.

Închin acest spectacol minunatei femei, Eleonora Maria, soția mea, care-mi rabdă  cu stoicism și  devotament de stâncă, din secolul trecut, toate infidelitățile  „teatrale”.

Și  pentru că  n-ați avut  ocazia, până acum, să mă vedeți în această ipostază, trebuie  să vă mărturisesc  că pentru mine Teatrul este o artă sincretică, dar nu cleptomană, că apelează la toate artele, dar nu-i  acordă nici uneia statut de autonomie, că toate mijloacele la care apelează, pentru a se exprimă, trebuie să se  nască  și să se facă, din nevoia de exprimare a jocului, a actorului. Mă străduiesc  făcând teatru să mă apropii cât mai mult de armoniile muzicii, pentru că în rigoarea muzicii este mai multă poezie nemijlocită,  decât în toate celelalte arte. Refuz apelul la mijloacele moderne, precum film, proiecții, etc. Pentru că sunt adeptul celui care a descoperit că „de 2000 de ani  nu se mai face Teatru, ci spectacol”.» (Ioan Ieremia)

Prelucrare de Sică Alexandrescu, după o farsă americană

O întâlnire amicală între o tânără soție și un individ… afectuos încinge situația în familia unui mafiot din Chicago. Iar Ketty (Alina Leonte) nu vrea să dezvăluie nici în ruptul capului cu cine a ieșit la prânz, fapt pentru care William (Răzvan Vicoveanu) decide să plece într-o îndelungată călătorie de afaceri, pentru a se distanța de așa-zisa infidelitate a soției.

În tot acest timp, Ketty, ajutată de prietenul Jimmy (Petre Ghimbășan) și soția Maggie (Angela Tanko), pune la cale un plan cu care-l va recuceri pe soțul plin de îndoieli – va adopta un copil, pretinzând că-i al lor, căci el își dorea de multă vreme un urmaș. Ce va ieși din toată această încurcătură… descoperiți dacă veniți să vedeți spectacolul NAPOLEON ERA… FATĂ!

„E o farsă, o piesă scrisă după regulile comediei, cu quiproquo-uri, cu încurcături, cu răsturnări de situație, e adaptată de un mare om de teatru cu știința scenei și a jocului actorului. Din punctul acesta de vedere avem o garanție, o certitudine.” (Andrei Mihalache)

Adaptare scenică de Andrei Mihalache

Spectacolul ,,Croitoraşul cel viteaz şi Hainele cele noi ale împăratului” propune o reinterpretare a celor două poveşti, scoţându-le din idilicul basmelor clasice scrise de Fraţii Grimm, respectiv de Hans Christian Andersen. Prin întrepătrunderea celor două poveşti şi interpretarea lor în cheia ,,mondenităţii”,  regizorul creează o poveste unitară pentru toate vârstele, în care croitoraşul reprezintă omul isteţ din popor, care este nevoit să se descurce cu ingeniozitate într-o lume superficială în care domneşte prostia.

Textul ce stă la baza spectacolului este adaptat de către Andrei Mihalache pentru a fi pe înţelesul tuturor, introducând pe alocuri fragmente muzicale care fac spectacolul extrem de atractiv pentru publicul larg. Spectacolul ,,Croitoraşul cel viteaz şi Hainele cele noi ale împăratului” este un spectacol plin de umor, la care se vor amuza părinţii şi copiii deopotrivă!

de N. V. Gogol

Publicată în 1842, piesa CĂSĂTORIA scrisă de Nicolai Vasilievici Gogol e răspunsul autorului la finalurile convenționale regăsite în comediile rusești din secolul al XIX-lea, în care protagoniștii depășeau orice obstacol pentru un final fericit, ca-n povești.

După îndelungi cugetări, Podkoliosin, un funcționar burlac, decide că e timpul să se căsătorească. Însă pentru a realiza o partidă bună, o angajează pe Fiolka, pețitoarea, să-i găsească o soție pe măsura statutului social și a averii pe care o are.

Fiokla i-o propune pe Agafia Tihonovna, fiica unui negustor bogat, care își caută și ea soț, cu o poziție socială de invidiat. Funcționarul decide să o viziteze pe încântătoarea Agafia, doar ca să descopere cu stupoare că fata mai are și alți pretendenți, lucru care va duce la o serie de replici și situații neprevăzute și comice, o adevărată probă de foc pentru bărbații dornici de însurătoare.

de Jordi Galcerán

Spectacol montat în premieră națională!

O vacanță relaxantă îți poate schimba viața. Cancun e povestea a ceea se întâmplă când vacanța de vis devine viața pe care ai fi putut s-o trăiești. Formarea unui cuplu, fericirea și împlinirea personală stau adesea în cele mai mici decizii pe care le-ai luat la un moment dat. E o comedie în care timpul și spațiul sunt cu totul și cu totul stranii...

Prieteni de-o viață, Reme, Vicente, Laura și Pablo (două cupluri căsătorite de mai bine de 20 de ani) decid să-și petreacă vacanța de vară în frumoasa stațiune Cancun din Mexic. Într-o noapte, după câteva pahare în plus și discuții interminabile, Reme le mărturisește prietenilor săi că viețile lor ar fi putut fi altfel... cu totul altfel! În dimineața următoare, realitatea e una cu totul diferită de cea din seara precedentă – toate reperele din viața lui Reme se schimbă. O comedie agilă și distractivă despre cum ar fi putut fi viața... un joc de-a ce-ar fi fost dacă... O poveste în care celelalte vieți posibile și iubirile imposibile au devenit realitate. Vieți paralele care, într-un punct, ajung să se intersecteze.

adaptare de Dale Wasserman după romanul omonim al lui Ken Kesey

Publicat în 1962, celebrul roman al scriitorului american Ken Kesey a cunoscut o popularitate fantastică pe-ntreg mapamondul, stând la baza filmului recompensat cu 5 premii Oscar (1975, în regia lui Milos Forman, cu Jack Nicholson) şi a piesei de pe Broadway, în adaptarea lui Dale Wasserman.

Randle Patrick McMurphy, un infractor recidivist ce are de ispășit o pedeapsă scurtă în închisoare, este transferat într-un spital de boli mintale, pentru a fi testat (sperând astfel să evite închisoarea și să-și petreacă restul pedepsei într-un mediu mult mai prielnic). Este cunoscut ca un tip cu multe antecedente și certuri cu oamenii legii, însă nu dă niciun semn de vreo boală mintală.

În spital, McMurphy are de-a face cu Sora Șefă Ratched, o persoană aparent calmă și binevoitoare ce se dovedește a fi un adevărat tiran. Aceasta își supune pacienții la nenumărate umilințe prin terapiile de grup pe care le organizează. McMurphy află că majoritatea pacienților se tem de Sora Ratched și că încearcă mai mult să nu greșească în fața acesteia decât să se însănătoșească. McMurphy se împrietenește cu pacienții Billy Bibbit – un tânăr cu probleme, “Șeful” Bromden – un indian tăcut și înalt de 2 m, Charles Cheswick, Martini și Dale Harding – un pacient foarte bine educat. Crezut de toți pacienții și membrii spitalului ca fiind surdo-mut, Șeful este ignorat de toată lumea însă este respectat datorită staturii sale impresionante.

versuri de Louise Labé

Teatrul Regina Maria, în colaborare cu Fundația Rock Filarmonica, vă invită cu drag la un spectacol inedit de teatru, muzică, dans și poezie. Vă așteptăm așadar la un spectacol cu atmosferă renascentistă a secolului XVI, când marii poeți erau în plină emancipare și arta era la cote maxime. Preferata cercurilor de artă era poetesa Louise Labé, o artistă renascentistă de marcă. În spectacolul “Luth, compagnon…”, regizorul artistic Emil Sauciuc va recrea o serată de tip simpozion-cenaclu, încercând să readucă spiritul acelor vremuri, creație ce are la bază cuvântul, sunetul, lumina și culoarea.

Trupa Iosif Vulcan:

Trupa Arcadia:

×

TOP