Română (ro-ro)
- Details
- Category: Stagiunea 1984-1985
Momente vesele, muzică – spectacol realizat în colaborare cu Teatrul „Bulandra” Bucureşti
Interpreţi: Simona Constantinescu, Anca Miere Chirilă, Cristina Şchiopu, Ileana Iurciuc, Széll Patka Eta, Iuliana Chelu, Nicolae Toma, Eugen Ţugulea, Laurian Jivan, Ion Mâinea, Ion Abrudan, Nicolae Barosan, Eugen Harizomenov, Tiberiu Covaci, Daniel Vulcu, Emil Sauciuc
Dansează:
Ana Maria Nagy, Mimi Németh, Camelia Mălan, Lucia Dobra, Mariana Rusu, Balázs Ildikó
Invitaţi în spectacol: Tamara Buciuceanu, Ion Caramitru, Ion Besoiu, Ştefan Bănică, Virgil Ogăşanu, Florian Pittiş
- Details
- Category: Stagiunea 1984-1985
Comedie de Bogdan Petriceicu Haşdeu
„Orthonerozia” (1871-1872), reluată în 1879 sub denumirea „Trei crai de la răsărit” şi pusă în scenă la Teatrul orădean cu titlul „Tata, fata şi trei crai” este o comedie de moravuri îndreptată mai ales împotriva stricătorilor de limbă. De altfel, piesa este inspirată de confruntarea dintre cele două tendinţe lingvistice dominante la acea vreme: curentul latinist şi folosirea fără măsură a cuvintelor franţuzeşti. Mariţa, fiica băcanului Hagi-Pană, educată la pension german, este peţită de trei pretendenţi: copistul franţuzit Jorj, profesorul Numa-Consule, latinist fanatic şi Petrică, băiat de prăvălie, „curat român”. În final, după momente comice spumoase, dar cu tentă de critică socială, victoria revine sănătosului şi echilibratului element autohton. Alegerea lui Petrică este sinonimă cu sublinierea valorilor specifice ale limbii române, apărarea ei de excese, atitudine evidentă evidentă într-unul din cupletele ce încheie piesa:
„Cugetarea românească
Are portul românesc
Nu lăsaţi dar s-o ciontească
Cei ce limba ne-o pocesc! (…)
Românimea cât trăieşte
Graiul nu şi-l va lăsa;
Să vorbim dar româneşte:
Orice neam cu limba sa.”
- Details
- Category: Stagiunea 1984-1985
de Alexandr Ghelman
Traducerea: Tudor Steriade
„Într-un parc… pe o bancă” poate fi considerată o poveste de dragoste originală şi modernă, între doi oameni ale căror destine se întâlnesc, aparent întâmplător, într-un parc, pe o bancă, la apus de soare. Piesa se constituie ca o succesiune de confesiuni, un joc al măştilor cu frânturi de adevăr şi cât mai multă ficţiune, prin care cei doi încearcă să stabilească o comuniune, explorează căi de înţelegere, de legături profunde. Dialogul lor este şi o dezbatere etică, marcată de neputinţă, violenţă şi de lipsa de speranţă. EA doreşte cu grabă şi cu disperare să îşi aline singurătatea, însă încearcă să îşi întâlnească perechea şi idealul de împlinire în parc, locul predilect al petrecăreţilor în căutare de aventuri. Şi EL este singur, nu cunoaşte căldura unui cămin, nu are prieteni, nici sprijin moral. Îşi inventează biografii triste, menite să impresioneze femeile, ele însele incapabile de a discerne adevărul. EL caută şi cultivă singuurătatea, chiar şi într-o întâlnire-aventură de două ore. De aceea, visele EI de armonie conjugală, de stabilitate, de fidelitate şi de certitudini nu trezesc în EL efectul aşteptat. De altfel, niciunul nu menţionează dragostea, singura modalitate prin care posibilul cuplu ar accede la fericire. În parc, în umbrele nopţii, totul pare posibil, dar la răsăritul soarelui, în lumina realităţii?…
- Details
- Category: Stagiunea 1984-1985
Comedie de Dumitru Solomon
„Examen de bacalaureat” este o falsă piesă poliţistă, lipsită de crime senzaţionale, dar populată de „asasini morali” (Ileana Berlogea, „Contemporanul”, 21 iunie 1985) şi animată de o anchetă în care, paradoxal, naivitatea şi inocenţa se dovedesc a fi factorii cei mai eficienţi pentru descoperirea adevărului. În pragul examenului de bacalaureat desfăşurat într-un oraş de provincie, preşedintele comisiei, profesorul Cantemir, dispare în mod misterios. Crimă? Fugă? Cei însărcinaţi cu investigarea acestei situaţii sunt Teo, proaspătă absolventă a facultăţii de drept, procuror-stagiar aflat la primul caz şi Fifi, tânăr reprezentant al ordinii publice, specializat în pedepsirea autorilor de spargeri de geamuri din şcoli. Ei descoperă spectacolul precarităţii intelectuale, al mediocrităţii şi al imposturii jucat de cei care îl asaltează pe profesorul Cantemir pentru a obţine, prin mijloace oneroase – şantaj, mită, trafic de influenţă – o diplomă de bacalaureat: Directorul, Castor şi Polux, Pscpsc, Diana şi Sportivul. Dincolo de şarja morală, piesa „Examen de bacalaureat” alătură mijloacele verificate ale comediei – crescendo-ul comic, qui-pro-quo-ul, travesti-ul, calambururile şi cele ale farsei moderne: trecerea din registrul realist la cel absurd, combinarea lirismului şi a prozaicului într-un tot ce face notă aparte în ansamblul creaţiei lui Dumitru Solomon.
- Details
- Category: Stagiunea 1984-1985
Piesă în două părţi de Mircea Bradu
Premieră absolută
Piesa de inspiraţie istorică „Satul blestemat” îşi situează acţiunea în preajma evenimentelor din 23 august 1944, pretextul fiind terorizarea comunităţii săteşti de către autorităţile horthiste cu scopul de a descoperi secretul unor arme dispărute. Satul de munte bihorean este departe de marile încleştări ale războiului, dar situaţia limită care se creează obligă la atitudine şi participare. Autorităţile horthiste comit felurite abuzuri şi samavolnicii, iar sentimentul dominant este spaima, ameninţarea, apăsarea. Totuşi, optimismul şi speranţa îşi fac treptat loc în ambianţa piesei când aflăm că există o mişcare de rezistenţă susţinută de toată colectivitatea, inclusiv de primarul numit de germani şi care se oferă drept obiect al anchetei, cu scopul de a o conduce, măcar temporar, pe o pistă falsă. Acţiunile mişcării de rezistenţă preced schimbarea radicală în situaţia politică de la 23 august 1944, şi pun pe primul plan demnitatea naţională, curajul, hotărârea în sprijinirea unei cauze considerate legitime.
- Details
- Category: Stagiunea 1984-1985
Comedie în două părţi de Samuil Alioşin
Traducerea: Denisa Fejes
Piesă cu patru personaje de o bogăţie lăuntrică remarcabilă, „A optsprezecea cămilă” se construieşte în jurul ideii de absolut în dragoste. Ca şi în restul dramaturgiei lui Samuil Alioşin, vremlnicia vieţii obligă personajele la o trăire plenară, în respectul valorilor absolute. În această piesă, dragostea devine principiul suprem în numele cărora se poate pierde sau câştiga totul. Compromisul este exclus: nu există nici „aproape” iubire, nici „aproape familie”. Totuşi, iubirea nu este declamată bombastic, ci emană din gesturile reţinute, din replicile fragmentare.
- Details
- Category: Stagiunea 1983-1984
Teatru de poezie din lirica românească: Mihai Eminescu, Lucian Blaga, George Bacovia, Marin Sorescu, Şt.Aug.Doinaş, Nichita Stănescu
Interpretează: Cristina Şchiopu, Ion Abrudan
La pian: Dana Borşan – creaţii muzicale de Liszt, Ceaikovski şi Beethoven
Regia artistică şi scenografia: Sergiu Savin
Data premierei: 18 februarie 1984
- Details
- Category: Stagiunea 1983-1984
Teatru de poezie din versuri de Ana Blandiana
Scenariul: Elisabeta Pop şi Sergiu Savin
Sub genericul „Teatrul de poezie”, Teatrul de Stat Oradea a prezentat în stagiunea 1983-1984 spectacolul „Octombrie, noiembrie, decembrie”, dedicat Anei Blandiana, cu prezenţa şi participarea acesteia. Purtând titlul unuia din volumele autoarei, spectacolul a fost susţinut de actori ai teatrului gazdă şi de invitatele speciale Leopoldina Bălănuţă şi Larisa Stase-Mureşan.
- Details
- Category: Stagiunea 1983-1984
Spectacol de divertisment pe texte de Karinthy Frigyes, George Mihalache, Viorel Cacoveanu
Spectacolul „Diverstisment ‘84”, prezentat înainte de închiderea stagiunii 1983-1984, a inclus numere de pantomimă, momente muzicale (Tangouri celebre, Cântece țigănești, etc.), diverse coregrafii și prezentarea unor pastile și schițe umoristice, precum: „Amicii” de Viorel Cacoveanu, „Prieten, prieten, dar referințele….”, „Consulțație la mare”, „Numai părinte să nu fii” de George Mihalache.
- Details
- Category: Stagiunea 1983-1984
Piesă în trei acte de Dragomir Asenov
Traducerea: Elisabeta Pop
Premieră pe ţară
Piesa „Față-n față” își plasează acțiunea într-o mare uzină bulgară și surprinde diferite ipostaze profesionale și socio-umane ale conducătorilor ei, din perspectiva moralei comuniste. „Un (fost) director al unei întreprinderi importante, crescute sub ochii și sub conducerea lui, își petrece ultimele momente în biroul directorial ocupat mulți ani și care îi devenise o a doua casă. Destituit din funcție, lipsit de prerogativele directoriale, inginerul Spasov are ocazia să își cunoască mai bine colaboratorii, mai exact spus, acum îi vede în adevărata lor lumină, pentru că aceștia nu se mai văd obligați să fie lingușitori, ipocriți sau supuși. Inginera Nuneva l-a combătut vreme îndelungată, conflictul lor era deschis și notoriu, așa că ostilitatea ei nu constituie o surpriză; secretara Marinceva îi va face câteva observații se bun simț, nu pentru a-l jigni, cât pentru a-l face să înțeleagă mai bine situația și cauzele ce au generat-o; în schimb, adjunctul Lekov, cel care l-a adulat ani de-a rândul gâdilându-i orgoliul și întreținându-i convingerea că tot ce întreprinde se înscrie în sfera perfecțiunii, este primul care ridică piatra, trecând fără ezitare și fără remușcări, cu „arme și bagaje”, în slujba noului director, Petrunov. Acesta, la rândul său – tânăr, energic, dotat profesional – va încerca din primul moment consolidarea noii poziții, prin totala descalificare a predecesorului, punând la cale o anchetă din care să rezulte că Spasov nu are doar culpe profesional-organzatorice ci și de natură penală, adică ar fi adus întreprinderii premeditate și interesate prejudicii. Nuneva refuză cu demnitate aderarea la cabală, în schimb Lekov intră fără ezitare, angajându-se să « rezolve dosarul».” (Dumitru Chirilă, „Familia”, mai 1984).
- Details
- Category: Stagiunea 1983-1984
Comedie în trei acte de Molière
Traducerea: Tudor Arghezi
Înscrisă pe coordonatele grotescului, comedia „Georges Dandin (Soțul păcălit)” este înrudită cu farsa în proză a lui Molière „La Jalousie du Barbouillé” și se axează pe povestea clasică a soțului înșelat, regăsibilă în numeroase scrieri ale literaturii universale (de exemplu în „Decameronul” de Boccaccio). Piesa a devenit celebră și datorită afirmației repetate „Tu ai vrut-o, Georges Dandin”, transformată în adevărat proverb prin ruperea de context. Georges Dandin, țăran bogat, își cedează averea familiei de Sotenville, nobili ruinați, în schimbul căreia dobândește un titlu nobiliar (Georges de la Dandinière), un rang și pe fiica lor, Angelica, drept soție. Aceasta i-a fost așadar superioară în rang social, dar nu și în calități și mai mult, nu și-a dorit niciodată această căsătorie lipsită de iubire. Fără scrupule și ascunzișuri, Angelica îl înșeală pe Georges cu aristocratul Clitandre. Soțul păcălit îi cheamă în repetate rânduri pe socri pentru a o surprinde asupra faptului; Angelica însă, întoarce mereu situația în favoarea ei, iar domnul și doamna de Sotenville nu pierd niciun prilej de a-i aminti lui Georges că diferența de condiție nu a fost abolită. Finalul nu ne permite să întrevedem nicio schimbare, nicio ameliorare a acestei stări de fapt prezentate comic, dar care frizează grotescul.
- Details
- Category: Stagiunea 1983-1984
Comedie de Tudor Popescu
Piesa „Jolly Joker” demontează mecanismul ipocriziei, al lașității și al compromisurilor ce falsifică existența și degradează umanitatea individului. În centrul argumentației se află fabrica „Aroma Carpaților”, care nu mai produce nimic rentabil, menținându-se pe linia de plutire prin manevrele lui Mincu, personajul principal al piesei. Acesta înțelege că repetatele brigăzi de pseudospecialiști veniți în control pot fi ușor distrase de la adevăratele scopuri și determinate chiar să se obstrucționeze reciproc. Pentru a le intra în voie, Mincu joacă parada supunerii, le întreține impresia utilității și caută să le cunoască slăbiciunile. El este singurul care rezistă în hățișul zilnic de absurdități, adoptând posturi histrionice, adecvate unui Jolly Joker. Caricatura sistemului și a reprezentanților săi capătă accente grotești, bufonada are chiar un contur oniric, demonstrând întrepătrunderea în profunzime dintre comedie și tragedie. La un alt nivel de interpretare, piesa se transformă într-o satiră crudă la adresa societății socialiste, marcată de lipsuri, dar și de relații denaturate și absurde între oameni. Fabrica în care toate merg anapoda, în care se minte, se fură și se ascunde realitatea când sosesc inspecțiile, devine o mare metaforă a României prinsă într-un angrenaj al mizeriei morale și materiale ce contrazice orice normalitate și bun-simț.
- Details
- Category: Stagiunea 1983-1984
Comedie în două părţi de Tauno Yliruusi
Traducerea şi adaptarea: Mircea Rădulescu
Premieră pe ţară
„Miraculoasa carieră”, comedie cu valențe filosofice „aduce în discuție problema relativității libertății. Cuvântul „libertate” a fost folosit greșit de multe ori, atribuindu-i-se alt sens. Libertatea este ceva pur omenesc și personal.
S-ar putea ca, în închisoare sau la mănăstire, omul să se simtă mai liber și mai în siguranță decât în afara zidurilor. Sunt mulți cei care nu suportă așa-zisa libertate în care sunt nevoiți să hotărască singuri, să ia decizii, fiind siliți să opteze, să aleagă din numeroase posibilități și alternative. Așa ca Valto, de pildă, care își dobândește libertatea, adevărata, pentru el, libertate, în închisoare, unde posibilitățile de opțiune sunt reduse la minim.” (Tauno Yliruusi).
- Details
- Category: Stagiunea 1983-1984
Piesă în două părţi de Ileana Vulpescu
Versiunea scenică: Ileana Vulpescu şi George Bănică.
Piesa s-a jucat trei stagiuni.
Ştiu ce vreau de la lumea asta – corectitudine, acord cu propria conştiinţă, o viaţă simplă şi dreaptă” este fraza care rezumă crezul despre existenţă al doctoriţei Sânziana Hangan, eroina piesei ce are la bază „Arta conversaţiei” de Ileana Vulpescu, „roman de dragoste pe fundal de epocă”, după cum îl defineşte Leon Baconsky (Dicţionar analitic de opere literare româneşti, vol. I, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2007). Medic în vârstă de 40 de ani, înzestrată cu o frumuseţe calmă, cu o inteligenţă sclipitoare şi analitică, Sânziana Hangan eşuează în căsnicia cu scriitorul Alexandru Bujor, nepotrivită cu adevăratele ei idealuri şi întemeiată dintr-un elan tineresc necugetat. Fiicei Maria i se adaugă la o vreme după divorţ o surioară mai mică, Ana, rod voluntar al unei iubiri de o vară cu viitorul medic Pavel Vlas. Ignorându-şi ani în şir paternitatea, dar intuind realitatea, el soseşte la Sânziana pentru a-şi recunoaşte neîntârziat fiica. Această vizită are loc într-o după-amiază bucureşteană şi este cadrul şiragului de mărturisiri ale doctoriţei, prin care prind viaţă figurile care au marcat existenţa Sânzianei: Mama, profesorul Daniel Şerban (Nenea Dal), doctorul Murgu, doctorul Nini Naiculescu, doctorul Gheorghe Vladimirescu,
- Details
- Category: Stagiunea 1983-1984
Feerie muzicală de Valentin Avrigeanu
Premieră absolută
„Coborând dintr-o poveste” este cea de-a cincea creaţie-basm a artistului Valentin Avrigeanu, după „Hoţii la miere”, „Poveste din pădurea aurie”, „Floare de nu-mă-uita” şi „În noaptea când se schimbă anul”.
În spectacolul versificat – feerie pentru copii se înfruntă Bunătatea, Cutezanţa înţelepciunii şi Dreptatea cu Lăcomia, Duşmănia şi Prostia pe care cei răi (Ghionoaia, Ciclopul, Voievodul Minte-Seacă) încearcă să le răspândească în lume pentru a o putea stăpâni. În lumea imaginată de ei ar domni numai frica, laşitatea, deznădejdea, ura. Din fericire, personajele pozitice luptă şi izbândesc în descoperirea şi reaşezarea Adevărului la locul cuvenit, astfel încât valoarea morală a spectacolului – pledoarie pentru cinste, dreptate, respect – este de necontestat.
- Details
- Category: Stagiunea 1982-1983
Teatru de poezie din versuri de Romulus Vulpescu
Scenariul: Elisabeta Pop
„Teatrul de poezie” ce a cuprins recitaluri din creația poeților contemporani l-a avut în stagiunea 1982-1983 ca invitat special pe Romulus Vulpescu, într-un spectacol intitulat „Arte și meserie”, după titlul volumului publicat în 1979. Poeziile au fost recitate (respectiv cântate) de Cristina Șchiopu, Eugen Harizomenov, Tudor Gheorghe și însuși autorul originar din Oradea, iar personalitatea și opera creatorului au fost evocate, dup caz, de Laurențiu Ulici, Ileana Vulpescu și Mircea Bradu.
Interpreţi: Cristina Şchiopu, Eugen Harizomenov
Invitat: Tudor Gheorghe
Regia artistică: Cristina Şchiopu
Data premierei: 5 aprilie 1983
- Details
- Category: Stagiunea 1982-1983
de Adrian Dohotaru
„Îndrăgostiții de la 9 seara” este piesa unei experiențe de viață care marchează omul până la adânci bătrâneți: prima iubire, trăită la ieșirea din adolescență și intrarea în maturitatea fragedă. Autorul își oprește privirea asupra unei perechi de îndrăgostiți puri, frumoși, cuminți și „devreme acasă”: Radu și Ana, elevi aflați în pragul examenului de bacalaureat. Povestea de iubire este investită cu un credit absolut: nu există nicio umbră de îndoială sau de nefericire care ar putea afecta armonia din interior. „Câtă vreme dragostea rămâne o singurătate în doi e mai puțin expusă coroziunii, contactele cu mediul ambiant pot fi însă generatoare de erori, unele grave, care „întorc viața pe dos”, fiind nevoie de o imensă doză de generozitate și (în ciuda vârstei fragede) de matură chibzuință pentru ca firul rupt să poată fi reînnodat. Sub presiunea bulversantă din exterior (alcătuită din vulgaritate, răutate înrudită cu delincvența, opacitate în fața sentimentelor pure), eroii piesei ajung pe un tărâm intens dramatic, dar autorul (…) îi iubește atât de mult încât nu-i lasă să sufere, îi ia de mână și-i scoate la drumul cel bun.” (Dumitru Chirilă, „Familia”, iulie 1983).
- Details
- Category: Stagiunea 1982-1983
Comedie în două părţi de Marc Gilbert Sauvajon
Traducerea: Angela Plati
Spectacolul s-a jucat trei stagiuni, şi cu titlul „Divorţ în stil englezesc”.
Comedie bulevardieră alertă și inventivă, „Un week-end de adio” vorbește cu vervă despre dragostea în căsnicie și … în afara ei. După cincisprezece ani de căsătorie, Hugh Preston, comediant de succes la BBC, este confruntat cu o situație aparent fără ieșire: soția sa, Liz, s-a îndrăgostit de John Brownlow și mai mult, e pe punctul de a fugi cu acesta într-o călătorie romantică în Italia. Departe de a accepta vestea și de a se lăsa doborât, Hugh imaginează o stratagemă prin care toate planurile proaspeților îndrăgostiți vor fi contrariate. De o suspectă galanterie, Hugh acceptă despărțirea, ba chiar se oferă să își asume responsabilitatea morală pentru divorț, înscenând un flagrant delict cu secretara sa, Patricia Forsyth (Patty-Pat). Pentru realizarea planului, el îi invită la domiciliul lor atât pe Brownlow, cât și pe Patricia, prilej cu care alimentează gelozia lui Liz și, în paralel, își discreditează pas cu pas concurentul, până când soția pusă pe aventuri nu mai poate vedea în el decât „un cioclu”. Hugh dă pe față toate detaliile întâlnirii, fiecare știe totul despre celălalt, or, după cum spune Liz, „o dragoste are nevoie de puțină poezie ca să trăiască… de puțin mister … de puțin vis…”. În cele din urmă, Liz înțelege că noua ei cucerire nu se poate compara cu soțul pe care era gata să îl abandoneze, confundând dificultățile inerente ale unui mariaj cu o reală, dar inexistentă criză de afecțiune. Finalul aduce o ultimă răsturnare comică de situații: secretara pornește spre Londra împreună cu Brownlow, în timp ce soții Preston se pregătesc pentru a pleca în Italia, în a șaptea călătorie de nuntă.
- Details
- Category: Stagiunea 1982-1983
Cabaret literar-muzical din scrierile lui Tudor Muşatescu
Conceput ca o celebrare a 80 de ani de la naşterea lui Tudor Muşatescu, spetcacolul «Ale vieţii valuri» îşi preia titlul de la o culegere de schiţe umoristice întocmită de plurivalentul scriitor român. În decorul unei grădini de vară sunt aduse în faţa publicului mici scenete cu două-trei personaje, printre care: „Un prieten vechi”, „Declaraţiune”, „Domnul cu camelii”, „Proces-verbal”, „Obligaţii”„Muşatisme”, „Scafandrierii”. Umorul, ironia şi muzica se împletesc în jocul actorilor orădeni şi al celor bucureşteni, de la Teatrul Naţional „Ion Luca Caragiale”.
